CONCERT DE COLINDE LA VATRA DORNEI
(Constanţa Cristescu, muzicolog – 28 decembrie 2010)

Genul colindei este alterat actualmente de o puzderie de creații muzicale aparținând unor genuri și stiluri muzicale diverse, extrafolclorice. Prea puțin din ce se promovează pe piața muzicală sub denumirea de colinde aparține genului folcloric denumit astfel. Acesta este motivul pentru care Centrul Cultural Bucovina reprezentat de Centrul Județean pentru Conservarea și Promovarea Culturii Tradiționale Suceava a organizat un concert de colinde la Vatra Dornei, cu un program alcătuit din repertoriu tradițional de colindat din zona Dornelor. Concertul a avut loc în 26 decembrie, a doua zi de Crăciun, la orele prânzului, pe scena special montată la baza pârtiei de schi. Concertul de colinde de la Vatra Dornei face parte din seria manifestărilor culturale incluse în programul CRĂCIUN ÎN BUCOVINA-2010, program REGIO inițiat de Consiliul Județean Suceava.

Despre obiceiul colindatului în ajunul Crăciunului în Bucovina există mărturii în scrieri ale unor călători și diplomați străini deja din secolul al XVII-lea. De la aceștia aflăm despre colinda cu isoane și despre colinda acompaniată instrumental. Dintre cele două forme de acompaniere a colindei bucovinene menționate a rămas în uz, până în zilele noastre, acompanierea instrumentală, alături de practica interpretării monodice în grup. În privința performerilor, tradiția Bucovinei este generoasă și tolerantă, putând colinda atât copiii, cât și adulții de vârste diferite, grupați în cete de baitani (feciori) și bărbați, cete de fete și femei, ori cete mixte. Repertoriul de colinde are tematică preponderent religioasă, relatând evenimente din istoria biblică în forme apocrife. Aceasta dovedește influența covârșitoare a culturii bisericești asupra folclorului. Alături de tematica religioasă creștină legată de Nașterea Domnului, Botezul și prevestirea Patimilor, au persistat până în contemporaneitate teme și motive poetice străvechi, cu origini precreștine, ce dovedesc o funcționalitate sacrală a colindatului mult mai largă decât este percepută actualmente. Fondul de colinde este divers sub aspectul structurii melodice, ilustrând atât structuri modale arhaice, cât și structuri evoluate, modale și chiar tonale, cu ambitus larg și configurații melodice complexe.

Cele menționate până acum se reflectă fără echivoc în programul Concertului extraordinar de colinde de la Vatra Dornei, alcătuit din repertoriu de gen reprezentativ pentru zona Dornelor, selectat cu grijă de specialiștii desemnați oficial, în cadrul cercetărilor intreprinse pe teren în perioada postului Crăciunului în sate dornene. Publicul a avut revelația unui concert-document realizat cu formații strălucite de colindători din sate păstrătoare de tradiții situate în jurul stațiunii balneoclimaterice Vatra Dornei: Dorna Arini, Holda, Cotârgași, Ciocănești, Șaru Dornei, Cârlibaba și Poiana Stampei, cărora li s-a atașat formația de colindători ai Clubului Copiilor și Elevilor din Vatra Dornei.

Dorna Arini	Holda	Cotârgași	Șaru Dornei
Cârlibaba	Poiana Stampei	Clubul Copiilor	Imagine din public

Concertul a debutat la Muzeul Etnografic din centrul municipiului Vatra Dornei, de unde ansamblul formațiilor participante a plecat, interpretând pe drumul parcurs până la scenă, trei cântece de stea arhicunoscute, de circulație în toată țara: Astăzi s-a născut Hristos, Deschide ușa creștine și O, ce veste minunată. Marele grup al colindătorilor concertiști a purtat în frunte Steaua adusă de Ansamblul „Brădulețul” din Dorna Arini, care a deschis concertul scenic.

Individualizarea concertului documentar de colinde de manifestarea tradițională anuală a Municipiului Vatra Dornei – Festivalul Național „Porniți plugul feți frumoși” -, a stârnit curiozitatea dornenilor și a turiștilor, concertul beneficiind de un numeros public adunat la baza pârtiei de schi special pentru această manifestare artistică. Interesul publicului a fost întreținut de ineditul și frumusețea repertoriului, de calitatea și acuratețea interpretării și de ținuta interpreților, care au înfruntat curajos frigul iernii pentru a etala pe scenă, în momentul lor de colindat, portul tradițional spectaculos al satelor pe care le-au reprezentat.

Vocile cristaline ale copiilor, omogenitatea vocală de grup, acuratețea intonației monodiei folclorice, au pus în vloare simplitatea melodică a colindelor interpretate cu vervă și spontaneitate în prima secțiune a programului. Unele colinde, de circulație în toată țara prin discografia prelucrărilor corale reputate și prin manuale mai vechi, au fost interpretate în forma originară monodică, la care s-a adăugat culoarea graiului local.

Ansamblul „Brădulețul” din Dorna Arini a interpretat colindele De-ale cui aceste case, Sus la poarta raiului, La tulpina mărului și Trei cocoși negri cântau, încheind cu o variantă locală de Stea. Elevii Școlii din Cotârgași (com. Broșteni) au interpretat cu aplomb și cu un simț ritmic deosebit, colinda polimetrică Bunăsara gospodari, ce a contrastat expresiv cu colindele Astă seară-i seară mare, Într-o zi de sărbătoare și Colindă pentru Maica Domnului. O talentată cântăreață de folclor din Cârlibaba în vârstă de 11 ani, Camelia Lucescu, a realizat un moment solo cu acompaniament orchestral imprimat în negativ, prin colinda Pi cararea troienită. Copiii claselor V-VIII din Cârlibaba au cântat cu farmec și candoare, colindele Haide Petre să mergem, Colindă, colindă și Domn, domn să 'nălțăm (colinda vânătorului-variantă pentru copii de circulație). Din acest ansamblu școlar s-a desprins un mic grup de copii ucraineni, care au cântat bilingv colindele Dea una ia novena și Lângă ieslea minunată. Ultimii colindători copii provin de la Clubul Copiilor și Elevilor din Vatra Dornei, unde li se oferă o veritabilă educație muzicală și folclorică. Colindele Gazde mari nu mai dormiți, Colo sus și mai sus – într-o variantă locală și una ardelenească - și Minune mare, cu acompaniament de cobză, vioară și trompetă, ne-au proiectat în sonoritățile ansamblurilor muzicale istorice din secole anterioare.

Cele trei grupuri vocale de adulți - Grupul vocal feminin „Flori de Dorna” din Poiana Stampei, Grupul vocal feminin din Holda și Ansamblul „Cetina Călimaniului” din Șaru Dornei – au etalat în fața publicului capodopere folclorice din repertoriul local. Grupul vocal feminin „Flori de Dorna” din Poiana Stampei a adus în scenă parfumul melosului unui repertoriu de interferență cu Ardealul, căruia i-au relevat cantabilitatea cu tentă lirică, expresivă, ceremonioasă, însă vioaie. Bunăsara mândră gazdă, Fiul cel demult dorit, Coborât-a coborât și Iordanul (colindă de Bobotează) sunt colinde religioase ce conturează momentele importante din istoria mântuirii. Grupul vocal feminin din Holda, cu o experiență corală ce depășește jumătate de secol, a interpretat, cu personalitate artistică pregnantă, colindele Sara 'ceasta-i pentru noi, În vârfu la nouă meri, Aghiosul și O puternice Iroade, completând imaginea istoriei biblice cu noi motive tematice, cu acompaniament vocal tradițional simplu, pigmentat de polifonii și armonizări rudimentare. În încheiere au interpretat un origial Mulți ani, care a sporit aura de inedit și ceremonial a momentului. Concertul a fost încheiat de Ansamblul „Cetina Călimaniului” din Șaru Dornei, care au adus, împreună cu frumusețea graiului local, patru colinde ce ne plasează în universul mitic al străvechilor colinde, ce aparțin fondului ancestral supraviețuitor: A cui sânt acesti curțiu, Al Iudeii împărat, Mândru cânt-on cerb în codru și Sus în vârfu munților. Melodia simplă, strofa melo-poetică rudimentară ce generează o formă circulară cu impresie de cânt infinit, omofonia la octavă, a fermecat publicul prin arhaismul și plasticitatea expresiei emanate.

Un concert unic cu valoare documentară și artistică deosebită, a infirmat opinia nefondată potrivit căreia în Bucovina nu ar exista tradiția colindatului din ajunul Crăciunului și nu ar exista un fond propriu de colinde; acesta este deocamdată necunoscut, fiind vag explorat de specialiști.

La reușita concertului a contribuit și firma profesională REKORD SOUND din Suceava, care a instalat scena și a asigurat sonorizarea optimă.