Daniela CARAMAN, muzicolog Cronica muzicală on-line     HOME
Caietele Filarmonicii „George Enescu”
(Daniela Caraman Fotea, 31 mai 2011)
De 123 de ani drumurile generațiilor de bucureșteni au fost vegheate de clădirea Ateneului Român, devenit simbol al capitalei și o prezență atât de familiară încât decuparea conștientă din peisaj aproape s-a estompat. Știm că este acolo, dar arareori ne îndreptăm gândul către semnificațiile acestui edificiu unicat în urbanistica și existența spirituală a orașului. De istoria devenirii sale nici cei interesați nu prea aveau cum să afle detalii. Până când, la aniversarea de 120 de ani a ctitoriei, o idee generoasă a irizat într-un proiect amplu, cu valoare documentară, culturală aparte: editarea Caietelor Filarmonicii „George Enescu”, 6 ediții dublate de versiuni în limbi de circulație internațională, care vin să informeze, să lumineze o istorie tumultuoasă, nebănuită, spectaculoasă.

Proiectul semnat de dr. Cristina Sârbu – coordonator de colecție, alătură titlurile: Marea refacere a Ateneului Român (1990-2003), Orga Walcher-Mayer de la Ateneul Român și vremurile de altădată, semnată Gerhard Walcher-Mayer (versiune și în limba germană), Cupola cu frunze de acant și coarne de berbec – dialog între Tania Preda și Cristina Sârbu (și versiune în lb. Engleză), Cupola Ateneului, în curs de apariție episodul referitor la Fresca Ateneului, Scurtă istorie a Filarmonicii (1868-1944) de Elena Zottoviceanu.

Realizate sub înaltul patronaj al Majestății Sale Regale Mihai I al României, caietele au beneficiat de o prezentare grafică excepțională, prin aportul Editurii Anima, al doamnelor Suzana Holan și Gabriela Bistrean-Siupiur. Sunt chiar ediții de colecție cu care bibliofilul se poate delecta avându-le sub priviri: calitatea tiparului, alegerea caracterului de literă, acuratețea reproducerilor foto – foarte multe inedite, ingenioase puneri în pagină demonstrează dincolo de ținuta profesională impecabilă, și respectul, răspunderea, iubirea? față de o bijuterie arhitecturală în ale cărei taine suntem invitați să pătrundem; minunându-ne, descoperind, luând aminte...

În primul caiet, istoricul Gheorghe Parusi prezintă lunga poveste a terenului pe care se află astăzi Ateneul; Cristian Popescu de asemenea istoric, relatează transformarea manejului existent pe acele locuri într-un templu al culturii românești; arhitect Raluca Nicoară trece în revistă avatarurile prin care a trecut clădirea Ateneului de la 1888 până la renovarea din 1990 (fotografia clădirii după bombardamentele din al doilea război mondial este cutremurătoare...). Interviurile Cristinei Sârbu cu maeștrii restauratori relevă amănunte pasionante din timpul marii refaceri. Istoria recentă a rezidirii, viața Filarmonicii evocate de Cristian Mandeal adaugă știutei măiestrii a baghetei muzicianului-dirijor pe aceea a condeiului său.

Gerhard Walcher-Mayer
este strănepotul lui Oscar Walker, renumit constructor de orgi din Ludwigsburg (firma ce le poartă numele datează din 1780), maeștrii germani fiind realizatorii orgii de la București în 1939. Oskar Walker Mayer povestește în detaliu procesul restaurării actuale, avansând și interesante considerații despre stilurile construcției acestor instrumente.

Câți dintre noi am privit vreodată cu atenție cupola Ateneului? Citind caietul dedicat o vom face, cu siguranță, de acum înainte. „Poți percepe un oraș prin aspirația către înalt sau mai puțin înaltul acoperișurilor sale”, scrie Cristina Sârbu în interviul cu Tania Preda referitor la temerara, primejdioasa refacere a dantelăriilor cupolei. Fotografiile etapelor procesului vorbesc despre o adevărată aventură! Palpitantă evocare…

În caietul de colecție Scurtă istorie a Filarmonicii, Elena Zottoviceanu realizează o dublă și greu de imaginat performanță: un discurs concis pe istoricul și devenirea importantei formații muzicale naționale, care capacitează în egală măsură și profesionistul și pe melomanul amator. Documentare pe esențe, ilustrații bogate – afișe din timpuri apuse, artiști, documente de epocă împlinesc dorința de informație, care odată parcursă, rămâne în memorie, ca bun cultural peren. Elena Zottoviceanu, muzicolog cu reputație a realizat cu virtuozitate eseul.

Așadar, stimate cititor, Atenul Român te întâmpină acum și cu aceste Caiete de colecție pe care le apreciez drept gest intelectual, managerial necesar, conceput cu pasiune (și) pentru viitorime.

Copyright: cIMeC – Institutul de Memorie Culturală, 2011