Festivalul și Concursul Național de Interpretare a lied-ului IONEL PERLEA
(Daniela Caraman Fotea, 15 mai 2012)

Consolidăm solidaritatea dintre autoritate și cultură
pentru excelență

Și în acest an cuvintele Domnului Sebastian Ciupercă, Președintele Consiliului Județean Ialomița au modelat profilul și calitatea noii ediții, a 21–a (majoratul pe ...stil vechi). O ctitorie ialomițeană, spunea Doamna Doina Roșca, Directoarea Centrului cultural UNESCO Ionel Perlea din Slobozia, la care au contribuit muzicieni din toată țara. Un mecanism în expansiune, de vreme ce membrilor fondatori li se adaugă prezența unor noi și valoroși reprezentanți ai elitei muzicale naționale. Au fost acum, Nicoleta Colceiar și Dana Chifu de la Universitatea de Vest din Timișoara, Verona Maier – UNMB: câștig în experiența aprecierilor, apariții spectaculoase în recitaluri (V. Maier și N. Colceiar). Medalionul Tiberiu Brediceanu – primul din seria de recitaluri mi-a reamintit versuri cu largă circulație în urmă cu decenii: „Nu-i român ca bănățeanul/ Bănățean ca lugojanul/ Lugojan ca Brediceanu...”.

Salutară ideea sopranei Nicoleta Colceiar de a-și marca prima apariție în Festival prin regalul de sunet cuprins în creațiile emoționante prin ethos și melodică națională ale ilustrului compozitor înaintaș.

O altă idee aparte: florilegiul de lieduri pe versuri de Ilie Comăniță. Nu o consider surpriză pentru că, spunea Doina Roșca – în județ există rezerve de talent și noi dorim să le promovăm (pledau pentru idee și expozițiile de pictură ale creatorilor ialomițeni – mari și mici, expuse în incinta Centrului). Poetul Ilie Comăniță este „instalat confortabil” în sonet și rondel; forma fixă a construcției acestor genuri agreată și de componistica muzicală, invitând-o necondiționat pe Euterpe să-și trimită slujitorii în ambianța lor. Ilie Comăniță scrie „poeme secrete cu cerneală de azur, simetrice alcătuiri ale aceluiași întreg...”. Au creat lieduri în primă audiție pe aceste stihuri: Valentin Petculescu, Darie Nemeș Bota, Mihai Măniceanu, Mihai Murariu, George Balint, Andrei Tănăsescu. Pentru primul dintre cei enumerați, o clipă de emoție datorată mai ales lied-ului Privim la ceas. N-am perceput trecerea timpului ascultând măiastra artă a vocalității și pianisticii interpreților – pereche/nepereche – soprana Bianca Manoleanu, pianistul Remus Manoleanu.

Mezzo-soprana Ana Russu acompaniată de pianista Iulia Suciu, a concretizat o altă idee, mângâietoare prin dulceața vocii și acuratețea stilistică a interpretării: ciclul MIGNON, muzică de Beethoven, Schubert, Schumann, Ceaikovski, Hugo Wolf pe versurile unuia și aceluiași poet – Goethe.

Recitalul lui Cătălin Orlando Toropoc – câștigătorul Marelui premiu al Concursului 2011, a confirmat arta unui interpret valoros, cizelat de măiestria inconfundabilă a sopranei cu carieră recunoscută și prin lauri internaționali – Florența Marinescu.

Ultima secvență de Festival – lieduri fără... cuvinte, interpreți Ionuț Bogdan Ștefănescu – flautul de aur al muzicii noastre și nu numai, la pian Verona Maier, a fost o încheiere în triumf a unei ediții creionată și acum cu virtuozitate de prof. univ. dr. Grigore Constantinescu.

Pentru a doua oară manifestările au inclus și o un concert de muzică sacră susținut de Corala Sfântul Mare Mucenic Mina a Protopopiatului Slobozia, desfășurat la Mânăstirea Sfinții Voievozi, în prezența Preasfințitului Vincențiu, Episcopul Sloboziei și Călărașilor. Înființată în 2009, la inițiativa Pc. Pr. Protopop Dumitru Drăghici și a Pc. Pr. Cătălin Stanciu (dirijor, compozitor, solist), formația are o sonoritate omogenă, voci armonioase și armonizate, capacitatea de a transmite spiritualitatea unui repertoriu inspirat ales: muzică psaltică, de cult, prelucrări de folclor. Calități evidente și de CD-ul Credință și tradiție – o piesă trebuitoare oricărui meloman. Calitatea actului artistic a fost confirmată și de emoția, de bucuria smerită, evidente pe fețele auditoriului – tineri, maturi, vârstnici. M-a surprins plăcut identificarea printre ei a lui Adrian Prelucan de la UNMB, deținătorul premiului al 2-lea din Concurs. Trăia intens mesajul muzical; așa după cum transmitea el însuși în competiție, substanțialitatea repertoriului susținut printr-o voce gravă, muzicală, cu profunzimi catifelate, alături de pianista-maestră Ina Oncescu.

În fruntea clasamentului, Adelina Diaconu UNMB și Ștefan Korch Academia de Muzică Gheorghe Dima din Cluj-Napoca, deținători ai marelui Premiu Ionel Perlea și al Premiului acordat în memoria muzicienei Adela Burlui. Preferințele mele (și ale juriului – cu o singură excepție, discordantă), s-au concentrat asupra tinerei Diana Florea – Premiul I, studenta maestrului cu excelență a profesiei, tenorul cu faimă internațională Ionel Voineag. Solista are un bagaj tehnic solid, edificiu determinant în prezentarea la rampă a oricărui program creator de feed-back, cu intensă circulație a emoțiilor artistice. Avea splendide pianissime, filaje savante, încântătoare culori sonore. Premiul 3, Ioan Ovidiu Stancu – Cluj-Napoca.

Premiul Mihaela Agachi: Oana Florentina Neagoe, București; Premiul Martha Joja pentru stil cameral: Aida Cătălina Pavăl-Olaru – Cluj-Napoca și Andreea Țipă – București; Premiul Steliana Calos: Alexandru Andrei Zadacencu – București; Premiul Doina Micu: pianista Lelia Seranfinceanu; Premiul Fundației „Bianca”: Anca Săftulescu.

Festivalul – carte de vizită a județului Ialomița, a țării, are la rândul lui o emblemă: unică, irepetabilă, pentru care mulțumesc Proniei: prezentă an de an la concerte, distinsa Doamnă „Kleine” Stoian, nepoata lui Ionel Perlea (asemănarea fizică este izbitoare), stenică, cu intense vibrații pozitive, Domnia sa creează arcul peste timp și timpuri între spiritualitatea de altădată și cea a zilelor noastre, un memento concret, pilduitor pentru genialitatea cu care Ionel Perlea a încrustat creativitatea românească în cultura lumii.

Au fost trei zile „de aur” la Festivalul datorat corifeilor din Slobozia pe care, cândva, un muzician inspirat l-a numit oraș-perlă și în care, an de an se șlefuiește... un diamant al sunetelor.