FESTIVALUL ȘI CONCURSUL NAȚIONAL DE INTERPRETARE A LIED-ULUI „IONEL PERLEA”, 15-17 mai 2015
(Daniela Caraman Fotea – 19 mai 2015)

S-a încheiat cea de a 24-ediție. Obișnuim să numim speciale, galele ce se adună sub numitorul comun al unor cifre rotunde ori al aniversărilor deosebite. Cele din acest an de la SLOBOZIA, fără a folosi astfel de artificii, au iluminat aparte prin semnificație cultural-muzicală, prin inedit și forță expresivă. Ce dar am primit de la Consiliul județean Ialomița, de la Uniunea Criticilor Muzicali „Mihail Jora”, alăturată Conducerii Centrului Cultural UNESCO „Ionel Perlea”! Se validează din nou justețea acordării înaltei distincții Meritul Cultural în grad de cavaler, Doamnei DOINA ROȘCA, directoarea așezământului.

La Slobozia, lied-ul este considerat „coloana verebrală a muzicii”. Se simțea și din glasul Președintelui Consiliului Județean Ialomița, Dl. Sebastian Ciupercă, la deschiderea Festivalului și Concursului. Convingătoare, întregite și de organizarea impecabilă, reflectată mai ales în privirile concurenților, la care bucuria competiției dobândea oglindiri limpide... Pilduitoare și pentru elevii școlii din Ograda natală a lui Ionel Perlea, prezenți la deschidere. Sala centrului, ocupată în totalitate, vibra...
A fost o ediție aparte între cele multe, la care am asistat, datorită alcătuirii ei din momente inedite, datorate ideilor celui care conduce de la începuturi, devenirea și existența manifestării: Prof. Univ. Dr. Grigore Constantinescu.

Fiind an comemorativ George Enescu, a fost prezentată integrala lied-urilor compozitorului. Nici în Festivalul Internațional de la București nu vor fi ascultate bloc. Ori la vreo instituție muzicală românească. Așadar, iată ce s-a ascultat la Slobozia, în prima repriză de recitaluri: lucrările pe versuri de Carmen Sylva – tălmăcite de Cristina Simionescu, la pian, Cezara Petrescu. 4 melodii pe versuri de Fernand Gregh, op.19, cu mezzo-soprana Claudia Codreanu și Ina Oncescu. Cântecele pe versuri de Clement Marot, op.15, interpreți Bianca Manoleanu și Remus Manoleanu. Măiestrie și ținută artistică elitistă.

O altă idee-eveniment a lui Grigore Constantinescu a fost invitarea în recital a basului George Crăsnaru, trăitor de mulți ani în Germania, numit acum, un... stejar de Europa cu rădăcinile în România! Acompaniator, Remus Manoleanu. După audieri interesante, dar capacitante ale interpreților, George Crăsnaru ne-a... revigorat, oferindu-ne adevărul MARII ARTE, pe care îl stăpânește de la începutul carierei, indiferent de genul muzical abordat, de alegerea stilistică. A avut la rândul său o idee extraordinară, nemaiîntâlnită în spațiile concertistice românești: a plasat la începutul recitalului său două lucrări de D. Kiriac, scrise pe teme foarte cunoscute: Foaie verde, lămâiță și Pe cărare sub un brad. A cerut sălii, din nou arhiplină, să fredoneze alături de el, refrenele. Participarea publicului a fost instantanee, perfectă intonațional, respirând fervoare, entuziasm, dăruire, declanșând valuri de emoție, pe cât neașteptată, pe atât de copleșitoare! Moment absolut de neuitat. George Crăsnaru este un maestru al relaționării cu publicul. Știe să-și dozeze prezentările, să-și folosească umorul imbatabil! Glasul are o expresivitate adâncă, completându-i dimensiunea actoricească, la rândul ei, dăruită cu har. Au fost imagini irepetabile. Încheierea recitalului a fost și ea un unicat. Împreună cu Bianca Manoleanu, s-a improvizat pe celebrele acorduri ale ariei mozartiene La cidarem la mano, scenă șugubeață, de bun gust, pregătind retragerea, acum în culise... Publicul ovaționa, aplaudând sacadat.

Încheierea celei de a doua zile de festival a aparținut Anei Rusu; la pian, Iulia Suciu. Ne-au adus în primă audiție românească, Oden und lieder de.... Gluck! Scrise între 1773-1785, tipărite în 1788. O arheologie muzicală, o întâlnire cu istoria timpurie a genului. Lucrări scurte, de o mare limpezime substanțială, cu farmec melodic, o anume candoare, receptată în sinceritatea ineditului, a unei ingenuități a armoniei. Cristalul bogat al vocii Anei Rusu, impecabilă în oricare dintre demersurile ei artistice, ne-a oferit bijuterii sonore, prin intermendiul unui demers nestemat, cizelat cu măiestrie. Mulți tineri au aplaudat-o, cu satisfacție...

O altă idee benefică pentru această ediție a fost alegerea lucrărilor obligatorii din creația maestrului Theodor Grigoriu, trecut acum la Domnul. Spiritualitatea dominantă, duhovnicia creațiilor sale, au reverberat în alegerea candidaților privind repertoriul de concurs, prin evitarea comercialului, a demersului vocal, doar simplu reprodus. Prin grația Doamnei Mihaela Marinescu Grigoriu, partiturile lied-urilor au fost oferite publicului.

Concursul a fost dominat de glasuri bărbătești, calitative, voci școlite la detaliu, folosindu-și tehnica pentru a releva esența muzicală a creațiilor. Îi numesc astfel pe Sergiu Coltan (are capacitate de transmitere a emoției), Vîrban George Ionuț (calități actoricești expresive, umor), Constantin Trașcă, Ștefan Lamatic (cu dicție impecabilă, umor, sensibilitate), dar mai ales pe Alexandru Chiriac care a obținut Premiul I și încă altele două, importante; un artist format, demonstrând specificitatea interpretării corecte, convingătoare a lied-ului. Am ascultat o versiune a lucrării lui Paul Constantinescu Gornistul, dezvăluind ca nimeni alta, tragismul concepției. Solistul a tălmăcit cu smerenie lieduri-le impuse. Ce carieră frumoasă îi stă înainte!

Nelipsită a fost și în acest an o emblemă de suflet a Festivalului: minunata Doamna Kleine, nepoata lui Ionel Perlea, care îngemănează două lumi: a noastră, cu cea de altă dată, a eleganței spirituale, a distincției, către care, adesea, visăm...

Lied-ul ne-a adus din nou verticalitate culturală, a gândirii. Este ideea care a colorat și la încheierea Festivalului din 2015, emoția Președintelui Comitetului Județean Ialomița, Domnul Sebastian Ciupercă, care s-a bucurat alături de noi toți de caratele unui sclipitor izvor de lună mai al ARTEI, aici în ținutul natal al lui IONEL PERLEA.