Daniela CARAMAN, muzicolog Cronica muzicală on-line     HOME

À LA CLUJ
(Daniela Caraman Fotea – 8 ianuarie 2016)


AfişÎn anul abia încheiat, Cluj-ul a fost desemnat capitală europeană a tineretului. Binevenită ocazie pentru a aduce în prim plan istorii și actualități proprii efervescentului oraș – pentru mine, cultural prin excelență. Consemnarea multora prin tipar – bună alegere, a fost solicitată lui DORU IONESCU. „Îi datorăm o operă de televiziune de mare importanță în recuperarea istorică a fenomenului jazz, folk, pop, rock de la noi” scria Cătălin Ștefănescu, el însuși teleast cu proeminentă carte de vizită, în prefața volumului Timpul chitarelor. Muzica tinereții noastre à la Cluj (editura Eikon).

Într-o lume care aruncă cu vorbele este greu să-ți păstrezi cuvintele cu bună chibzuială, discernământ și echilibru al valorilor. Doru Ionescu o face. Cele 7 volume publicate, programele radio tv (peste 1300), cronicile cu număr imposibil de cuantificat, îl recomandă drept un depozitar important al pop-rock-ului național. Și pentru originalitatea abordării unor pagini de istorie – readusă la viață (chiar pentru cei care au trăit-o), cu verb iscusit, argumente (și emoționale), competență. Este cazul volumului de față, care propune nu doar nume cu emblemă clujeană, ci și pe cei care și-au extras „seva” profesională de aici (mai ales din mediul studențesc).

Sunt evocate personalități precum dr. Iosif Vhiemann, Bițu Mărgărint, Radu Odeșteanu pentru jazz-ul de big-band, Iancsy Korossy (ce expresie frumoasă – „forajul în muzica tradițională prin piesa La Horă”), dr. Virgil Mihaiu, Alexandru Șipa. George Sbârcea, distinsul compozitor și muzicolog (80 volume publicate în cei 90 de ani ai vieții), dar și Stela Enache... Jurnalul lui Ștefan Vannai, inițiatorul Festivalului Napocensis (cu 18 ediții în 2015), merită într-adevăr publicat. E un document!

Pe secvența rock, Cromatic grup (format în 1967, al cărui evergreen Racul, broasca și o știucă era prezentat de Paul Grigoriu Racul, broasca și un… pește!!!), Experimental Q, Modal Q, într-un fel, pionieri în „progressive”, apoi Luna amară, Semnal M, Compact (cu istoria lor bicefală), Nightloosers, Desperado, Kumm și Grimus, apoi, câte nume dragi mie – Adrian Berinde (cel născut la „granița între colind și ceardaș”!), Ștefan Nagy, Iuliu Merca, Jimmy el Lako, înconjurați – for ever, de istorie… În folk, Adriana Ausch, Marcela Saftiuc, apoi colegi de radio, presă, televiziune (lista poate continua savuros, până la pag. 301 a volumului). Important: cei nominalizați sunt prezentați departe de profilul practicat în mass media actuală; este un merit al lui Doru Ionescu – investigarea, cercetarea, descoperirea unor detalii esențiale pentru conturarea personalității unui artist, pentru epocile, ambianța, vecinătățile în care s-au afirmat acele nume. Așadar, iată o nouă cronică a istoriei muzicale decupată din realitatea – greu de stabilit, cât de uitată, cât de neștiută a Clujului. Acum însă dezvăluită spre delectare, știință și luare aminte. Fiecare dintre capitolele cărții poate constitui punctul de plecare al unei mini-monografii… Este o lectură care bucură și îmbogățește spiritual. Câtă cercetare, documentare, acumulare de cunoștințe sub aparenta cursivitate...

Aplaud demersul celui pe care îl consider un comentator aparte în contextul fiicelor mai mici ale Euterpei...

Copyright: cIMeC 2016