După stagiuni în care profilul acestui teatru muzical bucureșteran s-a stabilizat, plecând de la tradiție și definindu-și o personalitate savuros-distinctă, virtutea managerială a directoarei, Smaranda Oțeanu-Bunea, concretizează noi formule de spectacol în care alchimizează tot ceea ce a produs impact, cu mirodenia ademenitoare a noutății. A fost ieri, spuneam, premieră cu „Piatra din Casă” după Vasile Alecsandri. A avut succes Chirița? A avut; și în internațional. Să fi venit prea repede o idee similară? Nici vorbă. Bate fierul cît e cald spune vorba înțeleaptă.

Construit tot pe tradiție, s-a realizat un MUSICAL. Retetă de succes pe mapamond. Cu Stela Popescu păstrată în fruntea distribuției. Prezența artistei și în actualul context are o conotație: după jubileu – 50 de ani ai carierei, Stela cîștigă o nouă și cu atît mai prețioasă confruntare: cu publicul alcătuit din copii. Poate cea mai grea. Și, ca atare se continuă ideea. De notat însă că actualul spectacol nu este o reeditare a ideii anterioare, chiar dacă echipa de interpreți și realizatori este sensibil aceeași: Viorica Petrovici – scenografie, Cristian Mihăilescu – regizor, Cristina Eremia, Vicențiu Tăranu, Ion Dimieru, Valentin Racoveanu, Daniel Filipescu – interpreți. Și Valentino Tiron care nu contenește a mă fascina prin inepuizabilul său potențial comic.

Acțiunea spectacolului, pe care l-aș numi și un vodevil modern, este plasată într-o nouă dimensiune temporală, adusă fiind din epoca Alecsandri, mai pe la începutul secolului trecut. Prin vestimentație, vorbire, replică, dar mai ales prin muzica originală a foarte tînărului compozitor Roman Vlad, aflat în premieră la rampă. Melodist, cu simț al șlagărului – din sală pleci fredonînd, el oferă personajelor cîntecele de salon: valsuri, tangouri, în care strecoară cu rafinament elemente din lăutărie, se simte Anton Pann, dar și ritmurile obișnuite auzului tînăr, preluate din techno. Roman Vlad este un muzician cu potențial.

Paranteză: poate nu vă vine a crede, dar Stela este în-cân-tă-toa-re în maniera rap, sau exersând alături de întreg ansamblul elemente, mișcări din hip hop! Totul în tușe fine, nimic forțat. Altfel spus, de bun gust. Copii sunt fascinați: ascultă în concentrare, cu interes și plăcere. Pentru că ce văd diferă substanțial de oferta emisiunilor TV, a obișnuitelor spectacole zgomotoase și violente. Clasicul – frumos, decent, isteț ambalat, iată, găsește drumul liber către sensibilitatea... piticilor. Aflați pe mîini bune la Opera Comică pentru Copii. Pot spune că „Piatra din casă” este o... nestemată!