Aniversat de curînd pentru ziua de naștere, muzicologul dr. Vasile Tomescu, ne face domnia sa un cadou extraordinar, în fapt, fondului patrimonial muzical: amplul volum „Muzica renașterii în spațiul cultural românesc”, cu largă deschidere către secolul 15. Operă magna pe măsura spiritului plurisemantic al autorului: o minuțioasă panoramare a personalităților trăitoare în spațiul civilizat european, cu trimitere pendulantă la meridianele pe care s-a constituit istoria noastră, primitoare, ocrotind valorile. Sunt neostentative comparații, utile, cu învățăminte și demonstrație științifică pentru pleiada muzicală cu activitate creativă, consemnată în anale, arhive, biblioteci, colecții de manuscrise, cercetate de autor cu pricepere și acribie a descifrării, înțelegere și nu în ultimul rînd răbdarea de a copia manu propria, exemplele din latină, greacă, scriere gotică, notație muzicală de epocă...

Aflăm astfel despre viața muzicală în timpul lui Ioan Corvin de Hunedoara, despre brașoveanul Valentin Breff Bacfarc, prețuit în sec. 14 la curți regale și imperiale, eruditul Ioan Căianu, prezentat în multipla sa investitură profesională de compozitor, organist, tipograf, constructor de orgi, cu operele înfățișate în detaliu muzicologic – neprețuitul Codex. Sunt citați cronicarii – Ureche, Miron Costin; au mărturii revelatoare despre viața muzicală a cetății, umaniști activi în Banat și Transilvania – Nicolae Olahus – născut la Sibiu, Honterus – exemple din creație și teoretizare. Pot fi cercetate fragmente din partituri originale, arhaice, alături de transcripțiile lor moderne. Prilejuite de creații, am găsit analize ale unor specii muzicale, compoziții instrumentale – allemanda, canzona, sarabanda, de pildă, cu explicații de origină și evoluție.

Un capitol aparte privește viața muzicală în epoca lui Ștefan cel Mare; plecînd de la fresca exterioară a Voronețului primim argumente (și ilustrate), despre componente ale organologiei muzicale – buciumul, cobza, clopotele. Dintre valorile muzicale cultivate în Brașov, Daniel Croner este semnalat – cu analiză de partituri, precursor al lui Johann Sebastian Bach – „Clavecinul bine temperat”.

Sunt o puzderie de nume, alăturate în acea metodă de cunoaștere constînd din recompunere unitară a părților componente, culese din zările lumii; altfel spus, sinteza, realizată aici cu stilism.

Parcurgi această carte cu uimire, admirație, respect plin de sfială. Cantitatea de informație nu este doar o restituire științifică, ci și un act de capitală importanță: completarea, revelarea unor spații spirituale ținute 50 de ani albe, cu intenție; doar era vorba și de bizantinologie! Așadar este și o mîngîiere meritată pe orgoliul istoriei și vieții noastre muzicale, în care au existat florilegii.

Pe eruditul Vasile Tomescu, muzicologul virtuoz, de Sorbona, pe maestrul Vasile Tomescu nu-l pot defini altfel decît o personalitate renascentistă, solară, cu vastă acoperire intelectuală, un european de referință.