Repertoriu tumultuos, protagoniști pe măsură: în prim plan Dan Grigore, soliști iberici, corul Național al Spaniei, Filarmonica din Dresda.

Aparițiile pianistului român – rarisime – nu la voința lui, cu atât mai puțin a publicului, stârnesc tsunami de aplauze, chiar și în ipostaza... „civilă” (anunțat ca membru în juriu, de pildă). Rapsodia pe o temă de Paganini (cel de al 24-lea capriciu pentru vioară), a fost o alegere inspirată. Este în fapt cel de al cincilea concert pentru pian și orchestră al lui Serghei Rahmaninov: un regal pianistic. Scriitură nervoasă. Dan Grigore a abordat cele 24 de variațiuni cu bravura sa inimitabilă, savant pendulată stilistic; cu colorit auster pentru Dies irae în variațiunea a 7-a, texturi impresioniste (variațiunea a 11-a), jazz (accente în cea de a 12-a), abordări în scherzando (a 15-a), splendidul lirism rachmaninov-ian (auzit... undeva... cândva...). Sala exultă! Versiunea lui Dan Grigore – „creator de interpretări” , cum a fost numit de la începutul carierei, s-a constituit în etalon pentru lucrarea care i se potrivește... mănușă. Prin densitate, energie expresivă (cu care a „învins” și un acompaniament defectuos – cu decalaje, sforzando-uri abuzive...).

La vida breve, capodopera lui Manuel De Falla, a fost interpretată cu distribuție vocală spaniolă, sub bagheta lui Rafael Fruhbeck de Burgos. Filarmonica din Dresda (supradimensionată pentru lucrare), a răspuns vibrant impulsurilor irezistibile ale ritmicii andaluze, gitane. Uneori excesiv (urmând evident, gestualitatea dirijorului). Voci temperamentale – Maria Rodriguez, Eduardo Santamaria, Vicente Ombuena, Marina Pardo, Pedro Sanz – interpret de flamenco, un cor virtuoz, dansatoarea Nuria Pomares ș.a. au semnat o interpretare pe placul publicului. Vocaliștii spaniolii nu ratează ocaziile aducerii la rampă a lucrării lor lirice naționale... OLÉ!