---

Academia Națională de Muzică „Gheorghe Dima”. Concert de muzică românească
(Elena Maria Șorban, muzicolog – 11 decembrie 2019)

---

Motivații

Un concert de muzică românească este, încă, o raritate. Chiar și internetul este deficitar în acest domeniu. Astfel, un asemenea program – mai ales, dacă este bine structurat și bine interpretatf – oferă un prilej de cunoaștere și bucurie. Afișul concertului clujean din 3 decembrie 2019, de la Academia Națională de Muzică „Gheorghe Dima” promitea un asemenea prilej.


Enescu și Toduță

Nu știu pe alții care să fi înmănuncheat pe scena clujeană, atâtea creații camerale enesciene de tinerețe. Programul susținut de Corina Marc (vioară) și Cristina Șoitu (pian) a cuprins poematica Baladă, apoi Hora Unirii, cu caractere lăutărești, o luminoasă Aubade și epica Legendă. Impresionanta diversitate a caracterelor muzicale a fost redată cu clasică limpiditate a trăirii.

Alăturarea Enescu – Toduță este benefică pentru a arăta valențele creatoare ale acestei filiații. Maestrul clujean (1908-1991) filtrează cu sensibilitate sursele folclorice românești și construiește edificii muzicale flexibile. Sonatina pentru vioară și pian (1981) articulează în mod concentrat, caractere dramatice, lirice și de joc. Modalismul și bogăția timbrală s-au reliefat drept caractere comune evidente în creația celor doi autori, și datorită inteligenței interpretative a protagonistelor.

Ar fi fost de dorit ca în programul de sală să fie consemnată identificarea pieselor enesciene, potrivit Catalogului tematic de Clemansa Liliana Firca (București, 1985).


Lucrări corale

A-ți împrumuta „instrumentul” – în acest caz, Corul de cameră Cappella Transylvanica, având ca dirijor permanent pe maestrul Cornel Groza – pentru ca discipolii să se poată valida profesional, este o calitate umană de aleasă generozitate.

Dirijorul doctorand Laurențiu Bischin a abordat un program în consens cu tema sa de cercetare, referitoare la prelucrările de folclor în literatura corală românească. Paginile de Augustin Bena, Gheorghe Dima, Tudor Jarda, Valentin Timaru, Vasile Herman, Sigismund Toduță, Constantin Rîpă, Șerban Marcu, Adrian Pop au arătat nu numai diversitatea surselor de inspirație, de la ritualic la liric, ci și a caracterelor estetice, nuanțate între tragic și comic. Diversitatea componistică, de la concepții de ansamblu la poetica detaliului (Tudor Jarda) și pitorescul timbral (Șerban Marcu, Adrian Pop), a fost redată de cor cu o plăcere contagioasă. Laurențiu Bischin a condus discursul muzical cu gestică clară și, totodată, relaxată, transmițând culori, complementarități și contraste care au favorizat firescul rost/u/irii.