SIGISMUND TODUȚĂ – proiectul Opera omnia documenta și noi exegeze despre creația sa
(Elena Maria Șorban, muzicolog – 23 mai 2011)

Fundația Sigismund Toduță desfășoară proiectul de păstrare digitală a manuscriselor compozitorului, proiect prezentat public la 20 de ani de la înființarea sa, în urma decesului Maestrului (1908-1991).

Echipa este formată din muzicolog dr. Constanța Cristescu, pentru clasificarea și planificarea manuscriselor, Ana-Maria Bularcă (cu masterat în biblioteconomie-arhivistică), realizator și Mihai Ghircoiaș, care efectuează verificarea și prezentarea proiectului, pe parcursul etapelor sale – anvergura sa fiind, cantitativ vorbind, de circa 15.000 de pagini manuscrise. Din punctul de vedere al conținutului, este vorba de toate lucrările, circa 300 de compoziții, la care se vor adăuga scrierile muzicologice ale lui Sigismund Toduță. În prezentare, dl M. Ghircoiaș a menționat că în cultura română, de asemenea conservare mai beneficiază manuscrisele lui Mihai Eminescu și fondul Traian Vuia. Se lucrează cu aparatură performantă și se efectuează și cópii de siguranță. (sigismundtoduta.org)

Completarea proiectului are nevoie de sprijinul Uniunii Compozitorilor și Muzicologilor, unde se află o parte a manuscriselor toduțiene.

În cadrul aceleiași manifestări, dna prof.univ.dr. Ninuca Oșanu-Pop, președinta Fundației, a menționat contribuția științifică deosebită a antecesorilor săi în această funcție, compozitorii H. P. Türk și Dan Voiculescu, precum și a muzicologului Pavel Pușcaș. A enumerat lucrările publicate în ultimii trei ani, ca exegeze ale creației toduțiene: studiile din vol.XXII de Lucrări de muziclogie ale Academiei me Muzică clujene; Delia Roman, două cărți despre interpretarea liedurilor de Toduță; Carmen și Adrian Solomon, Ion Buzași, Sigismund Toduță și Blajul; tezele de doctorat monografice – de Tatiana Oltean, despre opera-oratoriu Meșterul Manole, respectiv de Romeo Râmbu, despre perspectiva interpretativă dirijorală a Simfoniilor. Mai sunt notabile, capitolele substanțiale referitoare la Toduță, din tezele de Aurel Marc (creația pentru oboi), Luminița Duțică (concertele pentru orchestră), Mirela Țârc (articularea formei în Simfonii), precum și analiza Passcagliei pentru pian din cursul de forme de Valentin Timaru.

A fost lansată cartea Sigismund Toduță și stilul liturgic de la Blaj, de muzicolog dr. Constanța Cristescu. Având o experiență de mai mult de 10 ani în identificarea și analiza stilurilor regionale transilvane ale muzicii de tradiție bizantină – finalizată printr-o carte anterioară, pe suport electronic, în care prezinta 600 de pagini din manuscrise –, autoarea a pornit de la mențiunea autocaracterizantă a Maestrului, despre „stilul liturgic de la Blaj”. Cercetarea expusă concentrat în volumul de 130 de pagini – Editura Arpeggione, 2011 – reliefează formulele modale și motivele muzicale specifice pentru ceea ce, de acum încolo, se poate numi „stilul liturgic blăjean”, subcategorie a stilului liturgic transilvan de tradiție bizantină. Autoarea a subliniat că armonizările toduțiene i-au confirmat interpretările modale inedite proprii, pe care le dăduse unor melodii liturgice tradiționale. Parcurgerea cărții atestă logica expunerii, în care este regretabil că nu a fost aplicată și sistematica relațiilor modale, formulată de compozitorul Dan Buciu în cartea Elemente de scriitură modală. Un capitol deosebit de valoros, cu mari perspective pentru muzicologia românească, este acela al figurilor retorice aplicate asupra formulelor melodice corespunzătoare neumelor bizantine.

Discuțiile au subliniat aprecierea de care se bucură lucrările lui Sigismund Toduță pe scenele lumii: oboistul Aurel Marc a menționat concertele sale din Germania și Portugalia, cu reflectări deosebit de favorabile ale pieselor toduțiene în critica de specialitate, iar compozitorul H. P. Türk a rememorat Simpozionul de la Universitatea din Oldenburg, Germania, organizat de compozitoarea Violeta Dinescu, în anul 2008.

Fundația „Sigismund Toduță” reușește să își împlinească menirea prin exemplara coeziune a muzicienilor și cercetătorilor săi, precum și cu sprijinul iubitorilor de cultură.