Festivalul LA STRAVAGANZA – sau polivalența muzicii baroce
(Elena Maria Șorban, muzicolog – 23 iunie 2011)

Nu știu să se fi cântat pe la noi cele 12 concerte op.4, vivaldiene, de la care vine numele Festivalului baroc clujean, desfășurat din doi în doi ani, aflat, în luna mai 2011, la a doua ediție...

Ceea ce face ca Festivalul – coordonat de Maria Abrudan și Erich Türk, cadre didactice ale Academiei de Muzică „Gh. Dima” – să fie cu adevărat extraordinar pentru peisajul cultural autohton, este concursul de interpretare barocă pe care îl integrează și care asigură formarea și perpetuarea unor tinere ansambluri dedicate acestui stil. Concertele și concursul sunt completate prin conferințe, ateliere, simpozion de muzicologie. Formația Fonte di gioia, câștigătoare a ediției anterioare, a prezentat un recital consistent, reconfirmându-și calitățile.

Concertul de deschidere a Festivalului, susținut de formația AUSONIA (componență multinațională, lărgită acum cu numeroși interpreți români specializați pe stilul baroc) a fost superlativ prin calitatea interpretării, subminat însă organizatoric de mai mult de o jumătate de oră de discursuri... Ambientul sălii construite în comunism nu s-a potrivit deloc cu repertoriul predominant religios și nici nu l-a favorizat prin acustică. S-au cântat piese din barocul european, găsite în surse de epocă, păstrate la Sibiu – culese în cadrul unei laborioase munci de cercetare, coordonate de organistul clujean Erich Türk și de conducătorul ansamblului, Frédéric Haas. Încununarea serii a fost Cantata BWV 10 Meine Seel erhebt den Herrn de J. S. Bach. Pe excelentul site bach-cantatas.com citim despre complicatul destin al lucrării, cu autograf păstrat la Leipzig, la care, iată, s-ar putea adăuga existența sursei timpurii aflate la Sibiu. Cântăreții Eugénie Warnier, Mélodie Ruvio, Peter de Laurentiis, Philippe Favette – au interpretat elocvent recitativele și ariile, dar și coralele, iar prim-violonista Mira Glodeanu a excelat prin ornamentalismul virtuoz, definitoriu pentru stil. Subtitrarea textului ar fi fost binevenită în a concretiza conținutul ideatic pentru publicul larg.

Recitalul de duo Maria Abrudan (orgă, Cluj) – Mihail Ghiga (vioară, București) și al violoniștilor invitați Iulia Smeu și Adrian Dima a plasat stilemele barocului muzical până în creația lui Mozart (ne amintim de fecunda dezbatere a temei trăsături baroce la Mozart, de la un simpozion al Societății Române Mozart, din inițiativa regretatului muzicolog Francisc László). Specificul stilului galant – pe care puțini interpreți autohtoni sunt capabili să îl redea – a fost ideal surprins prin suitele compozitorului sud-german Isifridius Kayser (1712-1771), ale cărui dansuri au răsunat cu ușurința atât de dificil de recreat.

Concertul de gală al concursului a arătat bogatele roade ale activității didactic-artistice, concretizate în competitori numeroși și de nivel ridicat. Potrivit prestației din concertul final, laureații premiilor I au fost superlativi – ansamblul studențesc cu instrumentiști din Leipzig-Viena cucerind prin retorică și virtuozitate, iar cel vocal-instrumental Senza nome din București, prin stilul teatral de bun gust, conform practicilor de epocă. Am admirat, în același concert, duoul de flaute drepte Les Ramages, unde eleva Aranka Kövári este cea mai tânără participantă din concurs: elevă în clasa a VIII-a a Liceului de Muzică din Zalău, la vioară, ea practică la nivel de performanță și flautul drept; programul lor francez s-a detașat prin velocitate elegantă.

Interpretarea muzicii baroce solicită polivalența muzicienilor de astăzi, prin pregătire stilistic-teoretică din surse de epocă, precum și diferențieri tehnic-muzicale în raport cu stilurile ulterioare. Festivalul clujean impulsionează aceste solicitări cu rezultate remarcabile.


* Pentru mărirea unei poze, daţi CLICK pe poză.