Muzeul Național „George Enescu”
Portret componistic DAN DEDIU
(Elena Maria Șorban, muzicolog – 1 mai 2012)

Aperto – deschis(ă): muzica lui Dan Dediu, ansamblul care a interpretat-o acum (10 aprilie 2012), deschise și inimile auditorilor. Mi se întâmplă, uneori, să întârzii cu cronicile și mi se pare mai interesant să constat ce s-a fixat la câteva săptămâni după eveniment.

Acum mi-a rămas, mai ales, senzația de comunicare plenară. Prima piesă audiată, compusă în anul 2010 (la circa un sfert de veac de la opus 1), are numărul de opus 142. Ce bine că există încă oameni care transmit trăiri prin arta sunetelor! Iar această forță de comunicare nu este doar cantitativă, ci și expresivă, calitativă. Valabil pars pro toto, prin cele patru partituri propuse pentru portretizare.

Din Pirouettes pierrotiennes (vioară – violă – violoncel – pian), după un discurs vehement de toccata, apare antiteza unui cvasi-cântec de leagăn, înveșmântat de la unison la heterofonii până la pânze sonore. Receptez: orice viață completă se termină prin reîntoarcerea la copilărie.

Vreascuri – trei piese pentru două viori (op. 28, 1991). Reflectez: dialogul – de la contradicție la consens – este, mai ales, căldură.

Cisnodie pentru vioară solo, piesă (2009) dedicată lui Ladislau Csendes este, de fapt, o monodie scrisă la Cisnădie, în jurul sunetului cis. Asociez nelămurit, concertul La Notte de Vivaldi: ludic coșmaresc și obsesii jucăușe, goană și tresăriri.

Primă audiție absolută: Spheres – Cvartet de coarde nr.5, op.140 (2009-10), pornind de la trilogia omonimă a filozofului contemporan Peter Sloterdijk. Ideea de bază: trăim în sfere protectoare (îmi vin în minte similitudini cu piesa Iona de Marin Sorescu și opera lui Anatol Vieru), care se mai sparg. În cuvântul explicativ, Dan Dediu ne deslușește structuri fractale și recurente ale celor cinci părți ale complexei compoziții. Disting auditiv, inovative combinații tip oiseaux (p.I), sugestii de joc popular stilizat à la Enescu (p.II), lirism cu puncte de suspensie (p.III), isonuri și râsete mefistofelice (p.V)… Iată demonstrată – savant și eufonic – definirea muzicii ca filosofie în sunete!

Componența ansamblului Aperto, cu acest prilej: Adriana Maier (pian), Diana Moș (vioară), Marian Movileanu (violă), Mircea Marian (violoncel), Ladislau Csendes (vioară, violă) – realizez cât talent, muncă, pasiune s-au investit în recital.

Îmi rămâne suspendată întrebarea cu care am început audiția: de ce nu și muzică cu text?... și îmi conturez un răspuns: poate că textul literar este prea restrictiv pentru libertatea creatoare a lui Dan Dediu. Redactez cronica întârziată – trasez pe o pagină, trăsăturile unui portret intens.