Grigore CONSTANTINESCU, muzicolog Cronica muzicală on-line     HOME
O „floare și doi grădinari” în versiune italiană
(Grigore Constantinescu – 21 martie 2011)
Seria producțiilor prezentate în Studioul experimental de operă și balet „Ludovic Spiess” al Operei Naționale București se aliniază promovării vocilor tinere, lucrărilor nu îndeajuns cunoscute, recitalurilor de maeștrii.

Cel mai recent proiect încadrat în tematica „Opera rara” aduce în atenția publicului și artiștilor o lucrare pe care nici măcar compozitorul nu a avut prilejul de a o vedea montată pe vreo scenă de teatru, în timpul vieții – opera comică într-un act Rita ou le mari battu de Gaetano Donizetti. Libretul lui Gustave Vaëz îi propunea compozitorului o variantă a „triungului conjugal”, subiect care, într-un fel, poate fi oricând actual. Pe o muzică vioaie și agreabilă, ceea ce nu înseamnă și ușor de cântat, Donizetti se amuză repovestind momentul unei relații de cuplu, în care doi bărbați și-ar dori, din cauze diferite, să scape de o femeie frumoasă dar... scorpie.

Invitația adresată melomanilor de către SEOB a fost sortită succesului, cu atât mai mult cu cât, la oferta acestei prime audiții naționale, se adaugă meritele unei regii inventive și lucrate cu minuția artizanală a bijutierului de către Cătălin Voineag, cel care, împreună cu traducătoarea recitativelor, Otilia Dorotea Borcea, a adaptat libretul într-o versiune scenică „de buzunar”, potrivită foyerului galben al Teatrului. În intențiile sale, regia este secondată cu originalitate cromatică și formule scenice „dell arte” de creativitatea plastică a lui Dragoș Abagiu. Ambii semnatari ai montării sunt debutanți în stagiunea Operei Naționale, atrăgând atenția asupra unui potențial valabil de creatori pentru teatrul muzical. Merită subliniată valoarea celor două distribuții de premieră pe măsura personajelor propuse de compozitor și libretist. Prim-planul ne îngăduie să o descoperim pe frumoasa scorpie Rita, plină de vervă, talent scenic și voce maleabil adaptată comediei belcantiste – soprana Rodica Vică (masterandă UNMB). În paralel, soprana Veronica Anușca subliniază în acest rol linia vocală cu lejerități, în folosul expresiei romantice unite cu comedia. Cei doi soți virtuali sunt reprezentați de juvenilul Ovidiu Ciucuriță – Beppe (absolvent de master la Universitatea de Vest din Timișoara), care se joacă, în ambele distribuții, cu rolul, fizicul și glasul de tenor lejer, și de solistul ONB, Vasile Chișiu – Gasparo, în rivalul tenorului, ca bariton și bărbat trecut prin viață, susținător muzical al tipului de macho („...nevasta trebuie bătută, dar nu omorâtă” cântă el ca soț cu experiență). Mai tânărul Mihail Dogotari (masterand UNMB), plusează aici pe formula unei voci frumoase care, ca și vârsta, înnobilează personajul lui Gasparo. Cvasi orchestra – acompaniamentul de pian – „sună” bine sub mâna Lidiei Butnaru, mișcarea scenică a Mariei Popa umple spațiul îngust- lung al foyerului cu vârtejurile cerute de subiect, iar Cornel Vladu, ca întotdeauna, aduce nuanța de culoare în luminile spectacolului.

O premieră cu public bine dispus și, probabil, dornic să revină, Rita de Donizetti poate fi apreciată nu numai ca o restituire preluată din arhive, ci și un argument în favoarea acestui mare compozitor romantic italian pentru care teatrul cu muzică a reprezentat într-adevăr masca tradițională de carnaval, unde se îmbină „râsul și plânsul”.
Copyright: cIMeC – Institutul de Memorie Culturală, 2011