Grigore CONSTANTINESCU, muzicolog Cronica muzicală on-line     HOME
Festival folcloric la Geoagiu-Germisara
(Grigore Constantinescu – 29 august 2011)
În fiecare mijloc de august, oamenii se reunesc la Geoagiu pentru a sărbătorii împreună sfânta, luminata zi a Adormirii Maicii Domnului, prilej de tradițională manifestare a frățietății ce îi leagă de marea inimă a țării. Așa au luat ființă, treptat, momente ce adunau mai ales rapsozii populari veniți din regiunile împrejmuitoare sau mai de departe, momente ce au condus spre forme din ce în ce mai personalizate.

„Festivalul de folclor al Românilor de pretutindeni” a devenit, din 2008, prilejul de a dedica această reuniune uneia dintre ilustrele artiste ale cântecului popular, Ileana Rus, originară din aceste locuri, dispărută tragic în plină tinerețe. A treia ediție a Festivalului ce îi poartă acum numele s-a transformat într-o mare sărbătoare ce adună la Germisara, cum era denumit locul în timpul colonizării romane, vocile tinereții, într-un Concurs de interpretare, care întregește Festivalul alăturându-se concertelor susținute de renumiți tălmăcitori de cântec folcloric. Dintre formații, să reținem Ansamblul „Transilvania” din Baia Mare dirijat de Ovidiu Barteș (formația de dansuri și cea orchestrală), care au asigurat acompaniamentele și firul spectacolelor cu soliști, precum și încântătorii copii ce alcătuiesc grupul „Coconii din Ieud”.

De fiecare dată când inițiativa organizatorilor lansează chemarea de întrecere între tinerii care vor să mai cânte muzica oamenilor României, emoționează nesecata sursă de valori ce o oferă noile generații, începând cu tineri în vârstă de numai 16 ani. Pentru un orășean este mai puțin cunoscută dragostea acestor fii ai satelor, care învață să doinească sau să poarte costumul popular după sfatul celor mai vârstnici sau după modelul unor personalități ale genului. Este poate un impresionant lanț între ce a fost și ce va fi. Da, și acum, cei treizeci și patru competitori tineri și foarte tineri, au arătat cum se intonează frumoasele sonorități ale glasului, imitând cântecul păsărilor, cum se „spune” dragostea, cum tresaltă ființa sub imboldul ritmurilor. Este o minune ce poartă pecetea inconfundabilă a neamului nostru, în țară sau peste hotare, pretutindeni. Am ascultat astfel și mesageri români din Ucraina-Cernăuți, Republica Moldova-Chișinău, Serbia-Vârșeț, iar din zonele folclorice reprezentanță care punctează reflexe stilistice impresionante prin particularitatea lor (Deva, Mureș, Sibiu, Suceava, Țara Moților, Maramureș, Șimleul Silvaniei, Întorsura Buzăului, Crișul Repede, Valea Someșului, Orăștia, Baia Mare, Târgu Lăpuș, Oltenia, Ineu, Hunedoara, Gorj, Jibou, Sălaj, Argeș, Chioaru, Valea Sebeșului, Târnavele).

Cei care au avut inițiativa și forța de a organiza această nouă ediție continuând inițiativa președintei fundației „Germisara” și a Festivalului „Ileana Rus”, jurista Ana-Maria Mihălcescu, cu colaborarea primarul Geoagiului, ing. Simion Mariș,– au găsit în personalitatea etnomuzicologului și teleastului Elise Stan sfătuitorul, contribuabilul strategiei edificării evenimentului, precum și emisiunii de televiziune care reflectă momentul. Ceea ce impresionează, cunoscând acești oameni dăruiți bucuriei muzicii noastre, se validează prin reacția celor ce au venit, de pretutindeni, trei seri la rând, în piața din centrul Geoagiului, lângă termele romane, să trăiască „la viu”, ascultând cântăreții tineri, dar și maeștrii emisari ai cântecului și jocului. Aplauzele destinate laureaților competiției, în frunte cu deținătoarea Trofeului, mesageră a folclorului bucovinean, Andreea Haisan din Ploiești, confirmă sinteza tradiției cu viitorul culturii noastre naționale, împreună cu deținătorii laurilor (Premiul I Gabriel Dumitru, Argeș; Premiul II – Maria Luciana Ene, Gorj; Premiul III – Narcisa Băleanu, Mehedinți).

Neîndoios, denumirea acestui „Festival de folclor al românilor de pretutindeni – Ileana Rus”, devine un simbol. El ne dă încredere în perenitatea și personalitatea inconfundabilă a spiritualității românești dialogând cu popoarele lumii. Căci folclorul românilor „de pretutindeni” este, merită subliniat, și „dintotdeauna”, mândrie a celor sunt și vor fi pe aceste meleaguri binecuvântate.
Copyright: cIMeC – Institutul de Memorie Culturală, 2011