Disponibilități brahmsiene
(Grigore Constantinescu – 13 noiembrie 2012)

Un program integral alcătuit din capodopere ce poartă semnătura lui Johannes Brahms dezvăluie orizontul creator al unui interpret aflat în ascensiunea maturității, capabil de a oferi celor care îi urmăresc demersul înțelesurile complexe ale muzicii romantice. Nu ne îndoim că opțiunea dirijorului Cristian Oroșanu are această destinație.

Aflându-se la pupitrul Orchestrei Naționale Radio, ansamblu cu care a colaborat de-a lungul anilor, artistul este interesat să prezinte ascultătorilor săi – în sala de concerte, dar și prin transmisia în direct la posturile naționale radiofonice, Radio Romania Muzical, Radio Romania Cultural – concepția sa asupra unor lucrări ce-i definesc preocupările actuale. Cel ce se oprește în alegerile sale la Simfonia a IV-a de Brahms are cu certitudine un cumul de pregătire – ca meditație, studiu și experiență – prin intermediul căreia poate să fie comparat cu variantele de versiuni ce asigură prestigiul dirijorilor din generații succesive de maeștrii.

Care este deci imaginea lui Cristian Oroșanu astăzi? Îi cunoaștem temperamentul pregnant dramatic și capacitatea unei desfășurări spectaculoase a arhitectonicii sonore. Poate însă că acum, pe temelia unei culturi stilistice acumulate de-a lungul carierei, eficiența dominatoare a gestului și logica contrastelor au ajuns la un grad evident al efectului de dialogare cu ansamblul pe care îl conduce. Se știe, pentru un dirijor „gast”, timpul de pregătire al unui program este limitat ca număr de repetiții în scopul obțierii rezultatelor dorite. Oroșanu se dovedește exigent și, totodată, eficient, corectând „din mers” unele neglijențe ale muzicienilor sau indiferențe față de muzica abordată. Simfonia a IV-a de Brahms este, și din acest punct de vedere, o demonstrație care ne-a adus satisfacții depline.

Pentru dialogul său cu solistul, violonistul Gabriel Croitoru, capabil să-l înlocuiască în ultimul moment pe Mihai Abramovici, indisponibil în prezentarea calitativă a Concertului pianistic programat, experiența lui Cristian Oroșanu a fost exemplară. În Concertul pentru vioară de Brahms, nivelul atins merită aprecieri deosebite față de amândoi artiștii aflați pe podium.

După ceva timp de când Cristian Oroșanu nu a mai fost invitatul primei noastre orchestre radiofonice, reîntâlnirea de acum merită calificativul de eveniment, argumentând speranța noastră în viitoare performanțe dirijorale bucureștene și la Filarmonică sau – de ce nu ? – la Opera Națională.