Aniversarea Ateneului Român
(Grigore Constantinescu – 19 martie 2013)

Un eveniment major al vieții culturale românești poate fi considerat momentul aniversar destinat istoriei de 125 de ani de când există, în centrul Capitalei, Ateneul Român. Templu al artei, științelor și culturii, acest edificiu a intrat în existența noastră drept un simbol cu valoare de unicitate. Salutăm cu acest prilej propunerea de excepție a conferențiarei prof. univ. dr. Cristina Vasiliu, de a include, ca realizator, această sărbătoare, în tematica renumitelor Confluențe care, de trei decenii, au devenit un reper de manifestări complexe, în stagiunile Filarmonicii „George Enescu”.

Istoria edificiului este pilduitoare și, cum a arătat în conferința sa prof. Cristina Vasiliu, s-a împletit cu majoritatea evenimentelor de afirmare și dezvoltare a culturii, științelor și spiritualității naționale. De la înființarea Societății Ateneul Român, la Iași, în mijlocul secolului XIX, proiectele s-au succedat, continuîndu-și activitatea strămutată la București, unde s-a impus și lansarea de către Constantin Esarcu a proiectului de ridicare a unui palat dedicat culturii românești.

Contribuțiile realizatorilor – prezentate în spectacolul aniversar prin informații, fragmente de discursuri, înregistrări muzicale, proiecții, prezențe interpretative – au dus la împlinirea superbei înfățișări arhitecturale ale cărei proiecte în stil neoclasic eclectic poartă semnătura unui tânăr arhitect francez, Albert Galeron. Pentru cei aflați în incinta edificiului, de peste un secol, la concerte și manifesări culturale, științifice sau politice, data simbolică a inaugurării Ateneului Român este marcată în centrul unei compoziții statuare, deasupra scenei – 1888. Timpul, cum arăta Cristina Vasiliu, a lucrat în favoarea noastră, atrăgând mari maeștrii ai lumii întregi în concertele Filarmonicii bucureștene găzduite de Ateneu. Printre invitații concertului aniversar amintim Trio „Pro Arte”, Corul academic al Filamonicii, dirijat de Iosif Ion Prunner, maeștrii Marin Cazacu, Viniciu Moroianu, Ion Ivan Roncea. Adăugăm perindarea talentelor din diferite generații, lecturile măiestrite ale actorului Eusebiu Ștefănescu, ce au întregit strălucirea acestui eveniment care, cu discursul Cristinei Vasiliu și regia Cristinei Cottescu, au marcat elogios simbolul acestei arhitecturi în care ne recunoaștem fiecare dintre noi.

Dacă Imaginea Ateneului Român ar fi plasată pe tricolorul patriei, probabil că, oriunde în lume, s-ar putea identifica cu ceea ce înseamnă, pe drept cuvânt, strălucirea unică a unui ideal căruia poporul nostru îi poate încredința existența.