Grigore CONSTANTINESCU, muzicolog Cronica muzicală on-line     HOME
Italieni la Ateneul Român
(Grigore Constantinescu – 28 octombrie 2013)
Filarmonica bucureșteană și-a invitat publicul, săptămâna trecută, la o seară de muzică italiană aparținând epocilor de glorie ale Barocului și Romantismului mediteranian.

dirijorul Alessandro Fabrizi ((foto eazi.ro)
Dirijorul Alessandro Fabrizi
(foto eazi.ro)
Iată o ocazie pentru a aduce pe podium un tânăr dirijor, Alessandro Fabrizi, familiarizat cu acest gen de repertoriu, comunicativ în gestică și agreabil ca prezență. Poate mai prudent în muzica ciclului de concerte „Anotimpurile” de Antonio Vivaldi șeful de orchestră a lăsat solistului, violonistului Rudolf Fatyol, întâietatea în conturul designului poetic al muzicii. O superbă vervă în secțiunile virtuozității violonistice, alternată cu expresia intens lirică a celor învecinate vocalității din momentele lente, caracterizează arta marelui violonist sătmărean, format în tradiția rigorii interpretative a școlii celebrului Ștefan Ruha. De altfel, la cererea publicului, solistul a adus, cu Andante de Sammartini din concertul „La Preghiera”, omagiul pentru maeștrii violonisticii românești, Ion Voicu și Ștefan Ruha.

Gioacchini Rossini, stăpân al debutului romantic pentru scenele de operă, ne-a obișnuit și cu pagini vocal-simfonice, cum este al său „Stabat Mater”, piesă ilustră a muzicii sacre italiene. Nu-i reproșăm însă ecourile operistice, mai puțin potrivite meditației religioase, căci cu mijloacele educației sale de influiență stilistică vieneză, cu un temperament propriu insularilor, obține efecte spectaculare. Orchestra și, mai ales, Corul Filarmonicii (maestru de compartiment experimentatul Ion Prunner, mult aplaudat în recentul Festival Enescu) au meritat deplin aplauzele publicului.

În privința cvartetului solistic, remarcăm două voci feminine tinere, de mare perspectivă – soprana Irina Ionescu, mezzo-soprana Ștefania Boloș – primind replicile de la un tenor cu fraze frumoase, Cristian Bălășescu, și un bariton de factură verdiană, Constantin Cocriș. Iată, deci, argumente prin care seara muzicală italiană și-a atins scopul de latinitate convingătoare, dorit de realizatorii acestei prime luni de stagiune a filarmoniștilor.
Copyright: cIMeC 2013