Grigore Constantinescu – cronici muzicale

În perspectiva îmbinării procesului artistic de dezvoltare a activității formative promovate actualmente de Universitatea Națională de Muzică București, de implicare a producției învățământului în viața culturală a Capitalei și a realizării evenimentelor ce impun creativitatea pe plan cultural, privind afirmările noilor generații de muzicieni, cadrele didactice ale Facultății de Interpretare propun următorul proiect cu scopul de a promova o perspectivă modernă a activității lor. Programul intențional este cel al edificării unui nucleu de teatru muzical, în cadrul insitutului, proiect care se bazează pe o fundamentare istorică din ultimele decenii ale secolului XX, pe de o parte, de asemenea având drept posibile afirmări în perspectiva realizărilor actuale.

Începând cu mijlocul deceniului al șaselea, Conservatorul „Ciprian Porumbescu” (titulatura premergătoare a Institutului actual), din anul 1956 s-a organizat o acțiune de importantă valoare culturală, prin punerea bazei unui Studiou de operă, cu orchestră și ansamblu coral propriu (salarizare aferentă primită de la forul tutelar, Ministerul Educației și Învățământului) pentru valorificarea scenică, pe experiență proprie, a talentelor solistice formate de maeștrii Catedrei de canto și operă și Claselor de măiestrie instrumentală. Se știe, din cronicile și materialele de promovare existente, că timp de mai mult de două decenii, premierele și spectacolele musical-teatrale prilejuite, primordial, de sesiunile de absolvire și cele aparținând Examenului de stat au fost intens frecventate de publicul bucureștean amator de operă. În același timp, tinerii care au devenit ulterior mari nume ale artei lirice naționale și internaționale, au debutat în carieră pe scena studențească, fapt consemnat și de critica muzicală a timpului. Menționăm printre acești artiști pe soprana Silvia Voinea, baritonul Eduard Tumagian, soprana Ioana Bentoiu, Ruxandra Donose, dirijorul Cristian Mandeal etc. În completare, subliniem că repertoriul producțiilor lirice ale Conservatorului a inclus titluri importante din domeniul artei lirice, cu diferite stiluri de la Baroc la Clasic, Romantic sau Modern, cum ar fi opere de Monteverdi (Încoronarea Poppeei), Mozart (Flautul fermecat), Rossini (Bărbierul din Sevilla), Donizetti (Fiica regimentului, Lucia din Lammermoor), Verdi (La Traviata), Strauss (Liliacul), Puccini (Boema), Dallapiccola (Prizonierul) etc. Nu putem ignora nici completarea prin aplicarea studiilor de la Clasa de operă, în perspectiva montărilor scenice, realizate de profesorii-regizori precum Eugen Gropsanu, Jean Rânzescu, Hero Lupescu, A.I. Arbore, George Zaharescu etc., în colaborare cu scenograful Conservatoului, Silviu Ioniță.

În desfășurarea activității Orchestrei și Corului de Studio, salarizați prin contribuția Ministerului Învățământului, s-au realizat un număr important de înregistrări solicitate de către Societatea Română de Radiodifuziune și plătite pe baza unor contracte de producție. În preajma deceniului al nouălea, problemele de economie materială au condus, după o seamă de decizii, la suspendarea activității celor două formații care asigurau existența Studioului de Operă (1978).

Menționăm că, pentru a evita asemenea măsuri drastice, Conducerea Conservatorului, prin rectorul prof. univ. dr. Petre Brâncuși, a adresat, printr-un memoriu către Ministerul Educației și Învățământului, solicitarea continuării acordării sprijinului material din partea autorității tutelare a Institutului (9 iunie 1978). Aceste documente nu au obținut rezultatul scontat. În același timp însă, încetarea activității orchestrei și Corului de Studio s-a desfășurat fără formularea unei decizii din partea Conducerii Conservatorului, neexistând până în prezent un asemenea document, care să anuleze actul inițial de fondare al Studioului de Operă, decizie semnată în 1956 de Rectorul din perioada respectivă, prof. univ. dr. Victor Giuleanu.

Perspectiva acestui proiect provine din faptul că, în cadrul deciziilor conducerii actuale a UNMB, rector prof. univ. dr. Dan Dediu, s-au luat măsuri eficiente de refacere a spațiului Sălii de spectacole, destinat montărilor de spectacole de operă, refacerea actualului Studio fiind înzestrată cu toate necesitățile unui teatru modern, de ultimă oră. În așteptarea unor măsuri care să continuie acest demers de progres al Universității, Studioul a găzduit anual, în principiu, câte o premieră de teatru muzical. Este desigur un fapt pozitiv, care însă nu răspunde necesităților de ansamblu ale Facultății de Interpretare si, totodată, solicitărilor publicului bucureștean amator de artă lirică. Absolvenții fiecărei promoții, cântăreți și instrumentiști, sunt foarte greu de încadrat în instituții artistice corespunzătoare, fără o experiență profesională prealabilă. Este firesc să considerăm că oferta Universității de a căpăta în cadrul Institutului experiența scenico-interpretativă necesară, pe un termen de cel puțin două stagiuni, poate asigura afirmarea talentelor de care dispunem, precum și lansarea lor în viața muzicală. Considerăm că această constatare este valabilă și pentru ansamblul orchestral sau cel coral, absolvenți ai ambelor facultăți.

Un sistem de organigramă profesională bine definit, în paralel cu planul de învățământ, va fi elaborat în consecință, pornind de la periodizarea practicii artistice, progresând spre secțiunile de Master. Nu se pune nici problema organizatoric-administrativă, deoarece aici pot exista soluții pe plan intern în Institut. În ce privește conducerea artistică – dirijor orchestră, dirijor cor – de asemenea există soluții de promovare, din domeniul școlii doctorale, prin concurs. Domeniul regiei de spectacol poate fi cooptat prin colaborarea cu secția de specializare regizorală a Universității Naționale de Teatru și Film, iar scenografia (precum s-a văzut în ultimele stagiuni studențești, cu premierele respective) devine subiect de colaborare cu Universitatea Națională de Arte Plastice. În ambele cazuri, producțiile respective sunt încadrabile în problematicile de aplicație din sesiunile de verificare și examene, fără a implica, deci, cheltuieli suplimentare. Unica și cea mai importantă problemă care se impune atenției forurilor tutelare este cea a existenței unei baze materiale îndreptate către reluarea activității Studioului de operă. O cercetare managerială specială, va oferi desigur soluții, pantru inițierea dialogului cu forul tutelar al Universității, sprijinit de formularea opiniilor Senatului. Este eficientă și preocuparea atragerii de sponsorizări eficiente, acțiune specializată a managementului Universității.

Astfel, sub titulatura de OPERA DE TINERET, această scenă lirică modernă, amplasată în centrul municipiului, va putea deveni un reper de succes al vieții muzicale și culturale a Capitalei și un semn de progres al învățământului artistic universitar românesc tridimensional – Muzică-interpretare, Teatru-regie, Plastică-scenografie. Există și posibilitatea primirii de spectacole ale celorlalte centre universitare, închiriate la cerere de către Institutul bucureștean, ca și de receptarea unor eventuale concursuri de interpretare muzical-scenică, în condiții similare.

Ofertă de spectacol a departamentului de interpretare vocală-operă, reunită în sesiunea de examene din luna iunie 2014 în programul Festivalului OPERAMANIA dovedește fezabilitatea, și pe termen lung, cu profil de continuitate a acestui proiect.