Grigore CONSTANTINESCU, muzicolog Cronica muzicală on-line     HOME


Lysistrata
(Grigore Constantinescu – 18 aprilie 2016)


Așa cum menționam, privitor la programul Festivalului „CHEI” ediția a VIII-a, pe scena de teatru muzical a Universității Naționale de Muzică sâmbăta trecută s-a prezentat, după mai bine de o jumătate de secol de la premieră, opereta „Lysistrata” de Gherase Dendrino, cu prilejul aniversării nașterii compozitorului. Lucrarea este inspirată de comedia cu același nume a lui Aristofan (subtitlul românesc „Greva femeilor”). Spectacolul este o producție a anului III, secțiunea Canto, Facultatea de Interpretare Muzicală UNMB, în regia profesorului Ștefan Neagrău.

Fiind o distribuție numeroasă – soliști și ansamblu coral – și-au adus contribuția, în derularea reprezentației și colegii claselor de canto din anul I și II. Nu voi enumera întreaga distribuție a spectacolului, destul de amplă, ci doar pe cei care au contribuit la realizarea întregului: mișcarea scenică, alert gândită de Filip Ristovski, scenografia cu participarea Oanei Pilaf, studentă la Universitatea de Arte Plastice, pregătirea muzicală lector Cezara Petrescu. O remarcă specială pentru susținerea pianistic muzicală a Cezarei Petrescu, capabilă cu brio să țină locul orchestrei.

Compozitor de mare succes în domeniul operetei românești – suficient să cităm capodopera „Lăsați-mă să cânt”, compozitorul Gherase Dendrino, autorul operetei „Lysistrata” a fost consacrat în secolul trecut ca unul dintre cei mai valoroși autori de teatru muzical din țara noastră. Muzica sa, inspirată, colorată, generoasă prin melodiile sale – arii, duete, ansambluri –, librete bine construite – Nicușor Constantinescu au făcut ca aceste operete să înregistreze o impresionantă serie de spectacole, în țară și peste hotare. Este o fericită idee a organizatorilor să readucă în actualitate acest titlu care are incontestabile merite artistice și, totodată, pledează pentru valori generoase ale slujirii relațiilor armonioase între oamenii zilelor noastre.

Convinși de aplauzele publicului, să sperăm că acest succes înseamnă și reluarea reprezentației. În absența Teatrului de Operetă din București, a fost un prilej să descoperim, odată cu ridicarea cortinei, noi voci și talente scenice, menite să asigure viitorul artei lirice românești.

Copyright: cIMeC 2016