Simpozion internaţional de muzicologie şi teatrologie la Constanţa
(Loredana Baltazar, 1 decembrie 2009)

Facultatea de Arte din cadrul Universităţii constănţene „Ovidius” a împlinit în 2009 un deceniu de existenţă. Un deceniu rodnic, de realizări profesionale atât în plan pedagogic cât şi în cel de reprezentare artistică, propriu-zisă, realizări care certifică viabilitatea nou înfiinţatului for instituţional. Existenţa unei baze materiale corespunzătoare desfăşurării procesului instructiv-educativ alăturată multitudinii perspectivelor deschise viitorilor absolvenţi constituie argumente din cele mai serioase pentru dezvoltarea acestei facultăţi vocaţionale; căci în municipiul şi judeţul Constanţa este o nevoie acută de cadre didactice specializate pentru învăţământul preuniversitar de cultură generală dar şi de personal calificat, cu pregătire superioară, necesar instituţiilor de cultură: Muzeul de Artă, Muzeul de Etnografie şi Folclor, Teatrul Naţional de Operă şi Balet „Oleg Danovski”, Teatrul Naţional „Ovidiu”, Teatrul „Elpis”, posturi locale de radio şi TV, redacţii de ziare şi reviste de cultură etc.

Activând ca unul din cei mai importanţi promotori ai evenimentelor de cultură din perimetrul judeţului – şi nu numai – Facultatea de Arte şi-a propus, pentru această aniversare „rotundă”, să organizeze, către sfârşitul anului universitar 2008-2009, un amplu buchet de manifestări, special concepute spre a pune în valoare faptul artistic, dar şi menirea principală a oricărei instituţii autohtone de învăţământ superior: aceea de a-şi instrui învăţăceii la standarde europene.

Programul special aniversar al Facultăţii, conceput şi realizat cu forţe proprii (leader de idei: d-na decan profesor universitar Carmen Cristescu, sprijinită îndeaproape – în primul rând – de lector universitar Mariana Frăţilă, ca şi de ceilalţi membrii activi ai catedrelor de Pedagogie Muzicală şi Artele Spectacolului), a debutat cu festivitatea de premiere a personalităţilor care, de-a lungul celor zece ani, au sprijinit activitatea Facultăţii de Arte, din interiorul sau din afara instituţiei, în calitate de colaboratori. Cu acest prilej, au fost distinse cu Diplomă de Excelenţă peste o sută de nume reprezentative din domeniul cultural, didactic şi managerial-organizatoric din Constanţa, Bucureşti şi Iaşi şi cu Diplomă de Fondatori zece profesori şi oameni de cultură constănţeni care au pus efectiv bazele noii facultăţi. Au primit, de asemenea, diplome cei 30 de participanţi la Simpozionul Internaţional de Muzicologie care s-a derulat timp de trei zile în incinta impresionantului campus universitar dar şi „acasă”, în sediul Facultăţii de Arte.

Toţi participanţii la Simpozion au primit câte o mapă promoţională din partea Consiliului Judeţean Constanţa, impecabil ordonată din punctul de vedere al importanţei şi accesibilităţii conţinutului, în care se găseau hărţi turistice şi geografic-culturale detaliate ale judeţului şi municipiului cu principalele puncte de interes marcate corespunzător, catalogul siturilor arheologice şi al lăcaşelor de cult, precum şi un ghid succint al admiterii la Universitatea „Ovidius” (ce prezenta toate facultăţile şi specializările, tipurile de învăţământ şi criteriile de admitere valabile pentru anul universitar următor). Evident, toată această documentaţie însoţea programul detaliat al Simpozionului, afişul şi un booklet cu rezumatele tuturor comunicărilor ştiinţifice. Am urmărit, cu deosebit interes, atât materialele expuse în decursul celor trei zile dedicate propriu-zis acestei manifestări, apreciind şi valoarea spectacolelor inserate printre multiplele evenimente aniversare, pe care le-au completat. Foarte activă, secţia de Arta Spectacolului s-a alăturat celei de Muzicologie, ambele reuşind să selecteze studenţi şi cadre didactice care au impresionat prin calitatea momentelor interpretative: studentele Valentina Păduraru şi Violeta Stoica (coregrafie), colectivele de studenţi de la clasele Daniela Hanţiu şi Radu Niculescu alcătuiesc viitorul catalog al unor nume de forţă lansate în arealul cultural românesc.

Simpozionul propriu-zis a propus audienţei teme deosebit de incitante, precum „Perspective noi asupra istoriei muzicii” (prof. univ.dr. Laura Vasiliu – Iaşi), Culturile muzicale tradiţionale între desuet şi actualitate în contextul creaţiei muzicale contemporane româneşti” (prof. univ.dr. Dan Buciu – Bucureşti), „Dimensiunea sacrului în ciclul de piese pentru pian Levantiques de Dan Dediu (asist. univ. drd. Octavian Velescu – Constanţa), „Consideraţii asupra predării obiectelor muzical-teoretice în condiţiile procesului de la Bologna” (prof. univ. dr. Leonid Răileanu – Chişinău), „Marginalii la o temă de meditaţie didactică: muzică şi educaţie” (prof. univ. dr. Magda Buciu – Bucureşti), „Metode de analiză muzicală după 1950” (asist. univ. drd. Iliana Velescu – Constanţa), „Modernism şi folclorism în Concertul pentru cvartet de coarde de Paul Constantinescu” (conf. univ. dr. Daniela Cojocaru – Constanţa), „Aspecte ale tematicii în opera din primele decenii ale secolului XX” (lect. univ. dr. Loredana Iaţeşen – Iaşi), „Muzica românească în secolul XX; repere şi tendinţe” (lect. univ. dr. Mariana Frăţilă – Constanţa), „Pedagogia artei actorului astăzi” (prof. univ. dr. Adriana Popovici - Bucureşti), „Acţiunea verbală în arta dramatică” (conf. univ. dr. Vera Mereuţă – Chişinău), „O teză de doctorat şi un grant de cercetare” (lect. univ. dr. Mihaela Beţiu – Bucureşti), „Opusul muzical – generatorul imaginii în filmul de animaţie” (Dr. Violeta Tipa – Chişinău), „Creaţia componistică contemporană şi datul muzical local; experienţa autorilor basarabeni din ultimele decenii” (Dr. Violina Galaicu – Chişinău), „Filmul cel de toate zilele. Reflecţii şi consideraţii” (prof. univ. dr. Ştefan Velniciuc – Bucureşti), „Actorul – creator sau interpret” (Martha Ioana Stavarache – Bucureşti), „Creaţie şi creativitate în arta actorului” (lect. dr. Radu Niculescu – Constanţa), „Despre improvizaţie şi alţi demoni” (lect. drd. Daniela Hanţiu – Constanţa), „Arta portretului din Basarabia” (lect. univ. Vladimir Lozovanu – Chişinău), „Mit, simbol şi metamorfoză în creaţia proprie – Metamorfozele zborului” (asist. univ. drd. Cosmin Mihai Iaţeşen – Iaşi), „Pictura murală din biserica Tuturor Sfinţilor, Râşcani” (lect. univ. Ion Jabinschi – Chişinău), „Tehnici şi tehnologii grafice – aspect istoriografic” (lect. univ. drd. Domniţa Maria Vieru – Chişinău), „Despre cântecele şi dansurile aromânilor din Dobrogea” (conf. univ. dr. Floricica Rădulescu – Constanţa), „Muzica meglenoromânilor din Cerna” (lect. univ. dr. Mirela Kozlovsky – Constanţa), „Un maestru al artei corale româneşti, Dorin Pop” (prof. univ. dr. Mariana Popescu – Constanţa). Ar fi de menţionat, în mod special, alături de acuitatea observaţiilor prin prisma unei re-gândiri exclusiv contemporane a fenomenului artistic, sfera largă a cuprinderii tematice promovată pentru prima dată într-un simpozion internaţional ce se adresează simbiotic muzicii, teatrului dar şi artelor plastice!

Agrementat cu nu mai puţin de trei decernări ale titlului de Doctor Honoris Causa ale Universităţii constănţene (profesorilor universitari doctori Dan Buciu – Bucureşti, Adriana Popovici – Bucureşti şi Mihail Muntean – Chişinău), manifestările simpozionului au reunit ca auditoriu, în afara participanţilor deja amintiţi – cadre didactice ai Universităţii Naţionale de Muzică Bucureşti, UNATC Bucureşti, Universităţii de Arte „George Enescu” Iaşi, Facultăţii de Arte a Universităţii „Ovidius” Constanţa, Academiei de Muzică, Teatru şi Arte Plastice Chişinău, dar şi cercetători ai Institutului Patrimoniului Cultural al Academiei de Ştiinţe Chişinău – un număr mare de personalităţi din toate domeniile artistice, interpreţi, profesori, studenţi dornici de a se împărtăşi din experienţa acumulată cu aspect sintetic, interdisciplinar.

O asemenea iniţiativă cu implicare multinaţională, unicat în peisajul românesc, ar trebui reeditată şi în alte centre culturale autohtone, chiar în condiţii „de criză”, condiţii cu care s-au confruntat, de altfel, şi organizatorii constănţeni (care au contactat şi alte nume reprezentative din perimetrul artei sunetelor, cu sediul în SUA, Germania, Italia, Elveţia). Esenţială a fost dorinţa de comunicare, de a acumula informaţii, de a schimba opinii, de a deschide noi perspective asupra artei „de toate zilele”, indispensabilă hrană spirituală a existenţei umane. Celor care s-au implicat în acest proiect le dorim succes în reeditarea lui, sperând că vor fi urmaţi şi de alte instituţii interesate într-o conlucrare interartistică la nivel internaţional!