Loredana BALTAZAR, muzicolog Cronica muzicală on-line     HOME
Simpozion internațional la Constanța
(Loredana Baltazar, 15 august 2010)
foaia constănțeană „Răcnetul Artei”MARE SIMPOZION MARE! anunța, cu umor de iunie, foaia constănțeană „Răcnetul Artei”, sub deviza aluzivă „Simt enorm și văd monstruos”. Ca orice împricinat recidivist, m-am grăbit să răspund chemării inopinate a organizatorilor (scuzabilă într-un an de criză care-și respectă, din nenorocire, previziunile). Și ce să vezi? Era vorba chiar de ediția a doua a beneficelor întruniri interartistice desfășurate sub auspiciile Facultății de Arte a Universității constănțene Ovidius, o sumă de manifestări muzical-teatral-plastice impresionante prin actualitatea dezbaterilor și diversitatea subiectelor propuse.

Prima ediție a acestui eveniment a fost prilejuită, cu un an în urmă, de sărbătorirea unui deceniu de existență a Facultății de Arte, o facultate care are acum nu mai puțin de 5 secții: Pedagogie muzicală, Interpretare muzicală – Canto, Pedagogie arte plastice și decorative, Artele spectacolului – Actorie și Coregrafie! Și, poate mai relevant este faptul că profesorii de aici, absolvenți ai instituțiilor de profil din capitală, se implică în angrenajul instructiv-didactic cu profesionalismul și dăruirea unor caractere absolut admirabile. Începând cu doamna prof. univ. dr. Carmen Cristescu – cea care anul trecut, în calitate de decan, a inițiat laboriosul demers al organizării manifestărilor aniversare și a primului simpozion interartistic constănțean – și continuând cu lector univ. dr. Mariana Frățilă, lector univ. dr. Daniela Hanțiu, prof. univ. dr. Floricica Rădulescu, conf. univ. dr. Radu Niculescu, conf. univ. dr. Daniel Sărăcescu, conf. univ. dr. Daniela Cojocaru, echipa de profesori de la secțiile Pedagogie muzicală și Artele spectacolului, organizatori activi ai manifestărilor, a fost completată, ca și anul trecut, de Adrian Roșu de la secția Canto (la fel de talentat ca interpret, precum și ca acompaniator la un instrument mai puțin „clasic”: țambalul!).

Ca și în 2009, simpozionul propriu-zis a fost precedat de o seară inaugurală în care s-au acordat diplome de excelență personalităților (profesori sau colaboratori) care au susținut constant activitatea Facultății, programul artistic al serii inaugurale fiind alcătuit în întregime din evoluții de calitate ale studenților (Larisa Ciortan, Alexandru Naș, Andrada Dedu, Cristiana Drăgan, Mihail Todier – secțiile Pedagogie muzicală și Coregrafie) și colaboratorilor lor – dansatorii Alina Radu și Daiana Dobre. Epuizantă ca ritm de desfășurare dar incitantă s-a dovedit a fi chiar prima zi a sesiunii de comunicări, presărată cu minispectacole inedite care reînviau atmosfera sfârșitului de secol XIX.

imagine din timpul simpozionului imagine din timpul simpozionului imagine din timpul simpozionului

Generoasă prin multiplele deschideri oferite, tematica de anul acesta a Simpozionului – „Tradiție și inovație, identitate și globalism în arta contemporană” – a inspirat comunicări originale pe care le-am audiat în ambianța noii săli de conferințe a Universității, beneficiară a unor dotări moderne. Simpla enumerare a titlurilor celor 26 expuneri provenind din România și Republica Moldova cred că este absolut relevantă pentru a sugera amplul spectru de preocupări axat pe multiple direcții de cercetare: „De la arhaism la modernitate în limbajul artei sunetelor” – conf. univ. dr. Daniela Cojocaru, „Arta intermedială, expresie a globalismului postmodern” – lect. univ. dr. Gheorghe Caruțiu, „Considerații privind demersul evolutiv al limbajului scenic din perspectiva contemporaneității” – prof. univ. dr. Ștefan Velniciuc, „Citatul - procedeu de investigare a statutului spectacolului coregrafic contemporan” – lect. univ. dr. Anca Mândrescu, „Morfologia limbajului vizual; relația formei cu spațiul” – prep. univ. drd. Ovidiu Felipov, „Heraldici contemporane” – prep. univ. d rd. Sânziana Romanescu, „Privire analitică asupra Sonatei pentru pian K.283 de W.A.Mozart” – asist. univ. drd. Iliana Velescu, „Tradiție și modernitate în pictura religioasă dobrogeană din secolul XX” – lect. univ. drd. Eduard Andrei, „Tradiția școlii dobrogene de pictură – program național identitar – conf. univ. dr. Daniela Țurcanu-Caruțiu, „Expresionismul în sunet și culoare” – prof. univ. dr. Floricica Rădulescu, „Ecouri spaniole, sonorități autohtone și tendințe înnoitoare în muzica cultă latino-americană din secolul trecut” – lect. univ. dr. Mariana Frățilă, „Tehnica Extended Piano în ciclul de lucrări Makrokosmos de George Crumb” – asist. univ. drd. Octavian Velescu, „O experiență românească de ultimă oră” – prof. univ. dr. Adriana Popovici, „Tradiție și inovație în învățământul vocațional” – lect. univ. dr. Mirela Kozlovsky, „Spectacolul pentru copii și tineret dincolo de limite și limitări” – lect. univ. dr. Janine Stavarache, „Divertismentul și educația” – lect. univ. dr. Dumitru Lupu, „Exerciții coregrafice: Tehnici de predare a dansului scenic popular” – conf. univ. dr. Zoia Guțu, „Valențele formative ale dansului scenic popular” – lect. univ. Maia Dohotaru, „Impostația vocii vorbite” – prof. univ. dr. Vera Mereuță, „Tabăra ca sistem de organizare a creației contemporane” – asist. univ. drd. Alice Dinculescu, „Abordări neconvenționale în artele vizuale contemporane” – asist. univ. drd. Anamaria Avram, „Specificul managementului echipei de proiect și sisteme de informare ale managementului” – lect. univ. Maria Cozma, „Revelația sacrului în obiceiurile folclorice românești” – prof. univ. dr. Gheorghe Oprea, „Marin Constantin – un corifeu al muzicii corale contemporane” – prof. univ. dr. Mariana Popescu, „Probleme de ordine și echilibru creator” – conf. univ. dr. Radu Niculescu, „Direcții și repere stilistice în componistica muzicală românească contemporană” – prep. univ. drd. Andreea Bratu. Cele două zile ale dezbaterilor au fost completate cu două evenimente speciale: expunerea, în aceeași sală de conferințe, a lucrărilor pictorului Constantin Apostol (a căror sursă de inspirație, profund ancestrală, viza implicarea elementelor zoomorfe și antropomorfe în tematica mitologică românească) și lansarea volumului Mirelei Kozlovsky intitulat „Muzica dialectului meglenoromân în actualitate” (rod al unor îndelungate cercetări etno-sociologice, cu aplicabilitate în plan muzical).

imagine din timpul simpozionuluiÎn cea de-a treia zi a manifestărilor, Sala Senatului Universității Ovidius a găzduit festivitatea de decernare a titlului de Doctor Honoris Causa domnilor Gheorghe Oprea, Ștefan Velniciuc și Florin Zamfirescu, profesori universitari doctori la Universitatea Națională de Muzică și, respectiv, Universitatea Națională de Artă Teatrală și Cinematografică, moment încărcat cu un surplus de emoție datorită harului oratoric al profesorului Oprea dar și construcției actoricești a sensibilelor discursuri de mulțumire alcătuite ad-hoc de profesorii Ștefan Velniciuc și Florin Zamfirescu.

D'ale lui Caragiale Cred, însă, că această a doua ediție a Simpozionului organizat sub egida Universității Ovidius s-a detașat de alte evenimente similare prin tenta umoristică de bună calitate imprimată de plasarea unei asemenea tipologii evenimențiale „serioase” în contextul atmosferei tipice sfârșitului de secol XIX. Asemănările izbitoare dintre personajele caragialești și cele care ne înconjoară în fatidicul veac XXI au impulsionat profesorii și studenții-actori să recreeze farmecul ironic al lumii lui nenea Iancu. Fermecător interpretat live de actorul Geo Dobre, Caragiale a sosit în parcul Universității Ovidius pentru a prezida parada costumelor de epocă (o sarcastică prezentare de modă, cu trimitere directă la realitatea cotidiană), intermezzo-urile muzicale, dar și colajele cupletistice „D’ale lui Caragiale”, „Ș-avea un picior”. Îngemănând remarcabil verva scânteietoare a replicilor cu aplombul unei mișcări scenice gradate expresiv și din punct de vedere coregrafic, grupa de tineri actori a reușit să transmită numerosului auditoriu bucuria implicării totale în actul artistic, cu atât mai mult cu cât, în anii „de criză” ai secolului XXI, divertismentul a devenit – din subtila metamorfoză a unei forme acceptată de artă așa cum e promovată ea de societățile de televiziune și, în general de mass-media – un veritabil model de viață.

„Că natura simțitoare și intelighenția fără pereche a artiștilor iar nu le-au dat pace și-au scris, au scris și-or zice din toate cele ce le-a frământat mintea și le-a ars suflețelul...” (Didina Pampon – Mare simpozion! Mare!, „Răcnetul Artei” – nr. unic / Constanța, 2010).

Și-or mai scrie, sperăm noi, și la anul, în ciuda înfricoșatei crize ce va să fie...
Copyright: cIMeC – Institutul de Memorie Culturală, 2010