Sigur, muzicienilor le sunt cunoscute multe teme lansate în cartea FLORENȚEI MARINESCU – o excelentă soprană, cu o solidă carieră artistică, cea care semnează alături de Radu Corneliu FĂGĂRĂȘAN, documentatul studiu „PRINCIPII FUNDAMENTALE ÎN STUDIEREA DISCIPLINEI CANTO”. Le sunt cunoscute în principiu, pentrucă odată intrând în laboratorul FLORENȚEI MARINESCU, poți descoperi o lume fascinantă, care te prinde, te atrage, te face să citești, nu să răsfoiești.

Cu diplomație, cu răbdare, explică și celui neinițiat, că lumea vocii cântate are alte reguli decât cea a vocii vorbite, că este lung drumul pînă la performanță, că fără știință, fără instruire, fără pedagogia cântului se poate oricând claca, ajunge la rezultate dezastruoase. Poate să fie glasul minunat, dar dacă nu poți transmite emoția printr-o disciplinare a emisiei sunetelor, ca să nu mai vorbim de diversitatea stilurilor – e degeaba, iar publicul nu are nevoie de explicații. FLORENȚA MARINESCU nu „vorbește” de la catedră, iar experiența ei de prim solistă de top, cu numeroase creații aplaudate de mii și mii de melomani – face credibilă fiecare pledoarie. Vorbește despre studiul controlat, despre fișele de studii, pe ani, de la DIDACTICA SPECIALITĂȚII la DIDACTICA DISCIPLINEI, propunând alături de colegul de carte, bibliografii profesionist alcătuite.

CUM CÂNTĂM? Prof.univ.dr. FLORENȚA MARINESCU, cea care cu ceva ani în urmă era ovaționată în Tosca – pentru eleganța discursului vocal, pentru culorile vocii ei și temperamentul scenic, pentru naturalețea cu care dădea tensiuni momentelor-cheie, pentru siguranța cu care contura treptele dramatismului – spune:
„LIBER! FRUMUSEȚEA CÂNTULUI ESTE DATĂ DE DETAȘAREA DE ORICE EFORT, ALTUL DECÂT CEL DE EMISIE, SUSȚINERE ȘI INTERPRETARE ARTISTICĂ. POVESTEA ARTISTULUI LIRIC ÎNCEPE ȘI SE TERMINĂ CU BUCURIA PE CARE O ADUCE ÎN SUFLETUL MELOMANULUI...!”