Nu ştiu dacă este vreo capitală culturală, în lumea asta, care să nu-l sărbătorească pe Mozart în „Anul Mozart”, când se împlinesc 250 de ani de la naşterea genialului compozitor de la Salzburg. Mai mult, Festivalul vienez MozartFilm itinerează prin proiecţii în aer liber, ca să se bucure toată lumea, de la Praga la Belgrad, de la Zagreb la Varşovia şi, bineînţeles, Bucureşti. Pelicule celebre, gale celebre, voci mari, distribuţii de senzaţie – atrag.

Numai că edilii Bucureştilor au dat o scânteie în plus evenimentului (mă refer la Primăria generală a Capitalei, la Arcub) şi, în perioada 7-16 iulie, au lansat o serie de concerte live, de spectacole de interes. Astfel, Piaţa Enescu a fost arhiplină la seara de operă propusă de Alexandru Agarici, Simona Neagu, Ştefan Schuller etc. şi, se pare că toate celelalte oferte, vor atrage mii de melomani.

Vor fi concerte la două piane, recitaluri de vioară şi pian, reprezentaţia cu „Directorul de teatru” – în regia lui Doru Marin... Se remarcă prezenţa Operei Comice pentru Copii cu spectacolul „De la Papageno la Figaro” – o întâlnire cu celebre personaje din „Nunta lui Figaro”, „Don Giovanni”, „Flautul fermecat”, un dialog deschis cu cei împătimiţi de valorile artei lirice, în care protagonişti sunt soliştii Vicenţiu Ţăranu, Cristina Eremia, Valentin Racoveanu, Daniel Filipescu, Ion Dimieru... alături de Cvartetul Serioso, pianista Ioana Maxim şi dirijorul Ciprian Teodoraşcu.

Vedeţi dv., nici nu ştiţi ce mă bucur că Piaţa Enescu este în top, acum, în miez de vară, printr-un program elevat, dar şi de largă audienţă, prin participarea unor companii şi vedete de primă linie, o stagiune estivală pentru care Arcub a contribuit cu 200.000 RON, mai exact cu o agendă bogată, inspirată, sută la sută bucureşteană.

Nu ştiţi, dar vreau să aflaţi, pentru că s-au întâmplat la ultimele ediţii ale Festivalului Enescu, fel de fel de minuni: Pieţei Artelor – cum era numită actuala Piaţă Enescu, deoarece oferea gratuit producţii de şcoală (chiar dacă multe momente remarcabile puteau intra pe podiumurile consacrate), uşor-uşor i s-a pus eticheta de „populară”, cu un sens oarecum pejorativ. Şi, nimeni nu s-a mai sinchisit ca în timpul concertelor, band-ul de la Cina să nu mai tune cu manele, să fie rezolvată sonorizarea, astfel încât să se audă civilizat şi fără distorsionări, în întreg spaţiul, tot ce se întâmpla pe scenă, sirenele Poliţiei să nu se mai întreacă exact la orele cu pricina... Doamne, ce experienţe de coşmar au trăit nenumăraţi artişti! Timpuri trecute!

Veniţi în PIAŢA ENESCU la MOZARTFEST – iulie 2006 şi nu o să vă pară rău!