La Bucureşti s-a desfăşurat, în perioada 22-29 mai 2005, a XV-a ediţie a festivalului „Săptămâna muzicii contemporane”, „...un dialog multicultural între compozitori şi interpreţi, atât din ţară, cât şi din întreaga lume, cel mai important eveniment anual în sfera muzicii contemporane din România”, al cărui director artistic a fost compozitorul şi dirijorul Carmen Maria Cârneci. După o carieră internaţională cu multiple ramificaţii în spaţii inovatoare ale profesionalismului muzical, C. Cârneci a materializat această experienţă într-o serie jubiliară de „întâlniri” muzicale, care au reunit artişti muzicieni, coregrafi, dansatori şi actori din România şi Germania, Franţa, Elveţia, Statele Unite ale Americii şi Noua Zeelandă. Fondat de prof. acad. Şt. Niculescu, festivalul a beneficiat de un programul foarte complex, cu mai multe manifestări muzicale zilnice, care a cuprins concerte simfonice (cum a fost cel al serii inaugurale, transmis în direct pe posturile de radio cu profil cultural), muzică de cameră pentru instrumente şi voci soliste, muzică electronică, improvizaţii pentru instrumente de suflat şi jazz, lucrări corale, coregrafie, video-performance, happening: context în care s-au corelat realizările mai multor generaţii de compozitori, interpreţi şi ascultători.

Concertul simfonic de debut a prilejuit Orchestrei naţionale Radio susţinerea unora dintre cele mai reprezentative creaţii sonore naţionale din ultimii ani, semnate de O. Nemescu şi A. Stroe (cu aportul solistic inconfundabil al clarinetistului A.-O. Popa), alături de prima audiţie românească a Simfoniei a treia de W. Lutoslawski. Cel de-al doilea concet simfonic a inclus de asemenea lucrări reprezentative ale lui L. Glodeanu, M. Marbe şi muzica baletului „Orpheus” de I. Stravinski. Sala Mare a Ateneului Român a găzduit prezenţa sonoră Orchestrei franceze de flaute, al cărei solist a fost P.-Y. Artaud, care a marcat timbral festivalul prin interpretarea unor lucrări create special pentru celebra formaţie. SMC a inclus şi o întâlnire cu reprezentanţi ai presei şi directorii celor cincisprezece ediţii anterioare ale evenimentului de muzică „nouă”.
Numeroase formaţii au abordat actul muzical din perspective foarte diferenţiate: ansamblul „INTER-ART”, „Jazz and more” (ansamblul lui Mircea Tiberian), ansamblul de percuţie „GAME”, grupul „ALTERNATIVE”, Trio „SurPlus”, Trio „Aperto”, „Tabu” (film mut cu muzică live), „Elektronik +”, „Cappella quinta”, Orchestra de cameră „Concerto”, „Evan Parker and September Winds”, ansamblurile „Archaeus”, „ContempUnderground” şi „Pro contemporania” şi cvartetul de chitare „Quasi fantasia”.

Creaţia românească a fost plenar reprezentată prin posibilitatea de a audia creaţii aparţinând compozitorilor U. Vlad, D. Danciu, M. Vosganian, A. Iorgulescu, C. Cezar, M. Ciobanu, C. Ţăranu, N. Brânduş, D. Rotaru, A. Stroe, O. Nemescu, C. D. Georgescu, L. Manolache, F. Donceanu, D. Buciu, D. Constantinescu, N. Teodoreanu, I. Dumitrescu, C. Ioachimescu, L. Glodeanu, I. Odăgescu-Ţuţuianu, L. Dănceanu, G. Balint, S. Macovei, A. Mociulschi, C. M. Cârneci, L. Teodorescu-Ciocănea, I. Anghel, Şt. Niculescu, H. Şurianu, A. Kivu, D. Vodă, T. Olah, D. Voiculescu, V. Dragomir, C. Tăutu, M. Costea, M. Marbe, V. Dinescu, S. Lerescu şi A. Vieru. Incintele în care s-a desfăşurat festivalul au favorizat diversitatea manifestărilor incluse în program: Studioul de concerte „Mihail Jora” al Radiodifuziunii, Aula Palatului Cantacuzino din cadrul Uniunii compozitorilor şi muzicologilor, Sala „George Enescu” a Universităţii naţionale de muzică, Sala „Elvire Popesco” a Institutului francez, Sala ArCub şi sala mare a Ateneului Român. „Săptămâna muzicii contemporane” ne-a prilejuit şi decantarea unor consideraţii teoretice care vizează estetica actului artistic şi interpretativ al unei muzici despre care John Cage afirma: „muzica contemporană nu este muzica viitorului, nici cea a trecutului, ci pur şi simplu muzica de acum, chiar a acestui moment”.