Aspect din activitatea gărzilor naţionale din Bihor (1918-1919)

  • Subiect: După dezmembrarea monarhiei Austro-Ungare la sfârşitul lunii octombrie 1918, pentru a nu se instala anarhia, s-au înfiinţat pe teritoriul Transilvaniei, Banatului, Crişanei şi Maramureşului Consilii Naţionale Centrale ale Românilor, Saşilor, Ungurilor şi Şvabilor, care deţineau un rol politico-administrativ central, care aveau organe similare la nivel judeţean, orăşenesc şi comunal. Deoarece era nevoie şi de instituţii care să menţină ordinea publică s-au înfiinţat gărzi naţionale pe aceeaşi structură administrativă, centrală, judeţeană şi locală, care se afla în subordinea Consiliilor Naţionale, faţă de care depuneau şi jurământ. Imediat după constituirea consiliilor naţionale la Nivelul judeţului Bihor s-a demarat acţiunea de înfiinţare a gărzilor naţionale bihorene. În cele mai importante localităţi bihorene s-au constituit până la mijlocul lunii noiembrie fiind formate în cea mai mare parte din soldaţii veniţi de pe front sau veterani. Primeau o soldă din partea statului şi erau echipate prin grija Consiliilor Naţionale. Fiindcă Bihorul rămăsese în afara liniei de demarcaţie stabilită de Aliaţi şi devenise o zonă de conflict cu autorităţile maghiare, gărzile naţionale române, deşi erau prost dotate, au jucat un rol important în apărarea intereselor româneşti, mai ales după hotărârea luată la Alba Iulia la 1 decembrie 1918.
  • Limba de redactare: română
  • Secţiunea: Istorie modernă şi contemporană
  • Vezi publicația: Acta Musei Porolissensis: ActaMP
  • Editura: Editura Porolissum a Muzeului Judeţean
  • Loc publicare: Zalău
  • Anul publicaţiei: 2018
  • Referinţă bibliografică pentru nr. revistă: XXXX; nr. în TOM: 2; anul 2018; seria istorie-etnografie-artă
  • Paginaţia: 13-22
  • Navigare în nr. revistă:  |<  <  3 / 16   >  >|