• TITLU în română: Aşezarea neolitică târzie de lângă satul de la Aprilţi, regiunea Pazargic, Bulgaria
  • Subiect: Aşezarea cercetată se află în partea de vest a Depresiunii Tracice, lângă satul Aprilţi, regiunea Pazargic. Săpăturile au fost efectuate cu prilejul trasării conductei de gaze, care trebuiau să traverseze periferia sudică a aşezării de-a lungul a 80 de m. S-au făcut trei sondaje, fiecare cu lungime de 10 m şi lăţime de 2,50 m. La capătul de est şi la cel de vest al sectorului cercetat s-au descoperit părţile nordice a două locuinţe pe jumătate săpate în pământ. Suprafaţa lor era de peste 100 m2. Locuinţa 1 este săpată în terenul de odinioară la adâncime de peste 1,40 m şi prezintă trei niveluri de dezvoltare. Locuinţa 2 are 0,90 m în pământ şi arată cinci etape de restructurare. În ultimele etape (III pentru locuinţa 1 şi IV – V pentru locuinţa 2) podelele locuinţelor ajung la nivelul suprafeţei. Între cele două locuinţe rămâne o porţiune cu lungime de circă 55 m, în care stratul cultural este analogic cu cel al locuinţelor din ultimele etape menţionate. Materialele arheologice din partea cercetată a aşezării arată unele trăsături specifice: foarte puţine oase de animale – mai ales la adâncime până la 1 m; cantitate mare de unelte de piatră; puţine la număr obiecte de silex. Complexul ceramic din etapele timpurii ale edificiilor este tipic pentru cultura Karanovo III. În etapele târzii, apar şi forme caracteristice pentru Karanovo III-IV. Rezultatele obţinute de cercetarea aşezării lângă satul Aprilţi dau posibilitatea să fie clarificate unele momente importante ale dezvoltării neoliticului târziu în Tracia de Vest. Aceasta este cea mai timpurie aşezare din neoliticul târziu în Tracia cu locuinţe semiîngropate având dimensiuni impresionante. Particularităţile materialului ceramic, grosimea stratului cultural şi multiplele niveluri de podine si refaceri, permit să se admită că aşezarea de lângă satul Aprilţi există de la începutul culturii Karanovo III până la trecerea ei treptată la Karanovo IV. Aşezarea aparţine unui grup etnocultural aparte care se stabileşte în această regiune în perioada de tranziţie de la neoliticul timpuriu spre neoliticului târziu. Acest grup etnocultural îşi continuă existenţa şi după încetarea locuirii aşezării cercetate, probabil în aşezarea apropiată de lângă satul Kalugerovo.
  • Limba de redactare: română, engleză
  • Vezi publicația: Cultură şi civilizaţie la Dunărea de Jos
  • Editura: Muzeul Dunării de Jos
  • Loc publicare: Călăraşi
  • Anul publicaţiei: 2011
  • Referinţă bibliografică pentru nr. revistă: XXVIII; anul 2011; subtitlu: Orient şi Occident
  • Paginaţia: 32-48
  • Navigare în nr. revistă:  |<  <  7 / 25   >  >|