Căutare Avansată

Caută în Domenii

Căutare Detaliată

Anuarul Institutului de Etnografie şi Folclor „Constantin Brăiloiu”

  • Subiect: Volumul 29 editat de «Anuarul Institutului de Etnografie şi Folclor „Constantin Brăiloiu”» apare în 2018 şi consacră câteva paginii aniversării Centenarului de la Marea Unire din 1918, prilej cu care sunt publicate text şi imagini, printre care un articol de Răzvan Theodorescu despre relaţiile României cu Franţa în urmă cu un secol şi, un altul semnat Radu Toader despre cristalizarea statului naţional unitar român. Acestea sunt completate cu studii despre alte probleme politice din epoca respectivă, precum desfăşurarea Primului Război Mondial, unde sunt prezentate un studiu de caz privind istoriografia comunistă şi modul în care a reprezentat Unirea din 1918, perspective în legătură cu cultul eroilor din Primul Război Mondial – descris ca o expresie a romanităţii în spaţiul transilvănean, date privind reuniunile organizate de Biserica Greco-Catolică din protopopia Mureşului în timpul războiului şi după Unire şi, preliminarii pentru o etnologie militară românească. Alte articole din cuprinsul acestui tom sunt dedicate comunităţilor istorice şi românilor din diaspora, iar aici sunt discutate: aspecte socio-etnografice ale diplomaţiei culturale în comunităţile istorice româneşti, activităţile Institutului Român de la Saranda, Albania, o cercetare din 2017 asupra comunităţii aromâne din Albania, monografii etnofolclorice sârbeşti şi româneşti ale comunelor româneşti din Banatul de vest, publicate între anii 1846 şi 1929 şi, procesul de reconstrucţie etnografică a habitatului românilor basarabeni deportaţi în Siberia. Urmează texte ce aduc în atenţie chestiuni privind patrimoniul etnografic, prezentând fondurile documentare ale Arhivei de Folclor a Academiei Române în etapa de dezvoltare, criterii de determinare a mărcilor identitare în cultura orală, idei şi interpretări noi asupra baladei „Mioriţa”, sau o introducere în studiul transmiterii culturale, unde sunt descrise procedurile de numărare a oilor în Mărginiea Sibiului. Sunt publicate în continuarea acestora articole privind drepturile omului în contextul transmiterii culturii populare, practicile de transmitere a reţetelor culinare, cunoaşterea satului românesc din punct de vedere sociologic în perspectiva lui Ernest Bernea şi, valorificarea identităţii culturale, unde se exemplifică cu meşteşugul covoarelor tradiţionale. O serie de alte studii oferă dezbateri privind reprezentări naţionale şi cultura tradiţională locală, după care sunt incluse materiale pornind de la opera etnologului Gheorghe Focşa şi viziunile sale asupra civilizaţiei şi culturii satelor româneşti şi, de la demersurile monografice ale cercetătoarei Xena Costa-Foru privind multitudinea şi complexitatea relaţiilor intrafamiliale. În celelalte pagini ale volumului sunt inserate: un document din arhiva Institutului în legătură cu persoana folcloristului şi etnomuzicologului român de origine evreiască Harry Brauner, recenzii la lucrări din România şi Anglia din domeniul etnografiei, noutăţi editoriale şi informaţii de ordin educaţional din cadrul Institutului şi texte omagiale, dedicate compozitorilor şi etnomuzicologilor Iosif Herţea şi Nicolae Teodoreanu, ambii decedaţi în 2018.
  • Limba de redactare: română; engleză
  • Vezi publicația: Anuarul Institutului de Etnografie şi Folclor „Constantin Brăiloiu”
  • Editura: Editura Academiei Române
  • Loc publicare: Bucureşti
  • Anul publicaţiei: 2018
  • Referinţă bibliografică pentru nr. revistă: 29; anul 2018; subtitlu: Anuarul Institutului de Etnografie şi Folclor „Constantin Brăiloiu”; seria Anuarul Institutului de Etnografie şi Folclor, Serie Nouă
  • Paginaţia: 1-472
  • Navigare în nr. revistă:  |<  <  1 / 1   >  >|