Mihai Eminescu, huţulii şi legătura lor cu românii

  • Subiect: Articolul cuprinde informaţii privitoare la huţulii din România. Informaţiile sunt prezentate prin prisma unor consideraţii oferite de poetul Mihai Eminescu. Acesta declara următoarele: "Sunt în Bucovina două soiuri de slavi: hutuli, cum se vede, un trib vechi de munte care cuprinde şirul de nord aI Carpaţilor şi rutenii, fugiţi din Galiţia ... Cei dintâi sunt o populaţie autohtonă şi duc un fel de viaţă care cu greu se poate descrie, viaţă de pasăre pribeagă, originală şi liberă şi nici autoritatea statului austriac nu prea pătrunde printre dânşii, căci perceptorii, subprefecţii ş.a. care i-ar putea supăra dispar câteodată fără urmă. Dar nu aceştia li-s duşmani românilor. Din contră, românii le pricep limba fără să o poată vorbi şi ei pricep limba română. E cel mai ciudat fenomen de a vedea ţăranul român de baştină cum ascultă cu atenţie ceea ce îi spune oaspetele său când se scoboară la câmpie. Şi acest oaspete vine poate din Munţii Tatra, de cine ştie de unde, şi pricepe româneşte fără să fi vorbit vreodată un cuvânt. Din această simpatie abia explicată s-ar putea deduce că aceşti huţuli sunt daci slavizaţi, pe când românii, care îi pricep fără să le vorbească limba, sunt daci romanizaţi. Acest trib este puţin numeros, mărunt la stat şi vioi."
  • Limba de redactare: română
  • Secţiunea: IV. Istoria culturii
  • Vezi publicația: Acta Musei Maramorosiensis: ActaMM
  • Editura: Muzeul Maramureşului
  • Loc publicare: Sighetul Marmaţiei
  • Anul publicaţiei: 2002
  • Referinţă bibliografică pentru nr. revistă: I; anul 2002
  • Paginaţia: 457-460
  • Navigare în nr. revistă:  |<  <  61 / 72   >  >|