Căutare Avansată

Caută în Domenii

Căutare Detaliată

Copilul şi Legea. Societatea românească transilvăneană la sfîrşit de secol XVIII, început de secol XIX

  • Subiect: Pe baza mai multor surse legislative transilvănene reiese faptul că atitudinea faţă de copil la cumpăna secolelor al XVIII-lea şi al XIX-lea se caracterizează printr-o preocupare în creştere a autorităţilor faţă de aceste "fiinţe sociale". Fie că face referire direct la copil, fie că face trimitere la cei ce ar trebui să se ocupe fără prilej de tăgadă de acesta, legislaţia dovedeşte că lumea copilului nu era chiar o "terra incognita" aşa cum s-a apreciat multă vreme. Chiar dacă precumpănitor aceste trimiteri trebuie extrase din context, ele totuşi există şi vorbesc de la sine despre interesul autorităţilor de a nu lăsa nerezolvate probleme care ţin atât de viaţa de familie, cât şi de interesul comunitar. De la legislaţia cu privire la botezul copiilor, care trebuia să ţină cont de o serie întreagă de principii şi norme noi sau căsătoria acestora (pentru că atâta vreme cât vorbim despre căsătoria unora de 11, 12 ani putem vorbi despre copii) până la regulile speciale referitoare la tutelă sau problemele orfanale, avem de-a face deci cu o intervenţie directă a statului în viaţa copilului, intrevenţie care normează, dar şi pedepseşte nerespectarea normei. Nu este de ajuns ca toate acele norme să fie date; ele trebuia şi aplicate, iar abaterile constatate au făcut obiectul unei legislaţii distincte.
  • Limba de redactare: română
  • Secţiunea: Istorie
  • Vezi publicația: Revista Bistriţei: RB
  • Editura: Accent
  • Loc publicare: Cluj-Napoca
  • Anul publicaţiei: 2004
  • Referinţă bibliografică pentru nr. revistă: XVIII; anul 2004
  • Paginaţia: 249-258
  • Navigare în nr. revistă:  |<  <  20 / 35   >  >|