Căutare Avansată

Caută în Domenii

Căutare Detaliată

Behavior of vine varieties with biological tolerance under Giurgiu area conditions

  • TITLU în română: Comportamentul soiurilor de viţă-de-vie cu rezistenţă biologică în condiţiile zonei Giurgiu
  • Subiect: Au fost realizate studii agrobiologice, tehnologice şi biochimice asupra unor soiuri de viţă de vie cu toleranţă biologică, în condiţiile climatice ale zonei Giurgiu, Romania. Determinările au vizat fenologia soiurilor, coeficienţii de fertilitate şi indicii de productivitate, comportamentul acestor soiuri la pricipalele boli ale viţei de vie, caracteristicile fizico-mecanice şi indicii tehnologici; deasemenea, musturile au fost analizate din punct de vedere biochimic, inclusiv privind principalii compuşi de aroma varietală. Pentru determinarea compuşilor aromatici din mustul de struguri s-a utilizat metoda gaz cromatografică cuplată cu spectrometria de masă. Soiurile de viţă de vie studiate au fost: Perla de Zala şi Moldova (soiuri de masa) şi Radames (soi de vin). În condiţiile ecopedoclimatice ale zonei Giurgiu, soiurile se maturează în epocile III (Perla de Zala) şi VI (Moldova şi Radames). Rezultatele au arătat ca în condiţiile zonei analizate soiurile au intrat mai repede în vegetaţie şi au avut un procent uşor mai ridicat de lăstari fertili decât media inregistrată în alte zone de cultură. Coeficienţii de fertilitate şi indicii de productivitate au avut, deasemenea valori crescute în această zonă. În ceea ce priveşte toleranţa la principalele boli ale viţei de vie soiurile s-au comportat oarecum asemănător ca în alte zone de cultură, Perla de Zala înregistrând un grad de atac mai mare în comparaţie cu celelalte două soiuri analizate. Analiza gaz cromatografică a pus în evidenţă 28 de compuşi volatili din struguri care determină aroma varietală a soiurilor analizate. Rezultatele au arătat un număr mai mic de esteri în comparaţie cu cei identificaţi în soiurile vinifera; în concentraţii mai ridicate, în cazul tuturor celor trei soiuri au fost identificaţi: 1-hexanolul, acidul caprilic, ethyl acetatul şi 2-pentanone. Dintre terpene, limonenul sa regăsit în concentraţia cea mai ridicată.
  • Limba de redactare: engleză; română
  • Secţiunea: Vegetal Biology / Biologie vegetală
  • Vezi publicația: Oltenia - Studii şi comunicări. Ştiinţele naturii
  • Editura: Muzeul Olteniei Craiova
  • Loc publicare: Craiova
  • Anul publicaţiei: 2017
  • Referinţă bibliografică pentru nr. revistă: XXXIII; nr. în TOM: 2; anul 2017; subtitlu: Proceedings of the 24th International Conference of the Oltenia Museum; seria ştiinţele naturii
  • Paginaţia: 39-46
  • Navigare în nr. revistă:  |<  <  7 / 33   >  >|