Denumiri de unelte agricole tradiţionale la meglenoromâni. Studiu comparat

  • Subiect: După o scurtă prezentare a teritoriului locuit de meglenoromâni în Macedonia şi a faptului că aceştia, spre deosebire de alte grupe de români au practicat întotdeauna agricultura de tip continental, date fiind particularităţile ţinutului Meglenului, este realizată o trecere în revistă a termenilor folosiţi în dialectul meglenoromân pentru uneltele agricole, grupate în funcţie de succesiunea muncilor agricole: 1. unelte de arat sau de săpat (acestea din urmă întrebuinţate pe o treaptă inferioară a evoluţiei morfologice a instrumentelor cu o asemenea destinaţie sau în condiţii de teren speciale, care nu permit utilizarea celor dintâi); 2. unelte pentru grăpat; 3. unelte de recoltat; 4. unelte de îmblătit sau treierat; 5. unelte folosite la adunatul paielor de pe arie; 6. în zonele de fâneţe se folosesc unelte pentru recoltarea şi strângerea fânului.Unele dintre denumirile vechi, moştenite din epoca romană, s-au păstrat până la începutul secolului nostru, chiar dacă tipul de unealtă a fost influenţat în timp de modificările intervenite în configuraţia etnică şi culturală a Balcanilor. Cazul elocvent este cel al denumirii uneltei complexe folosite la pregătirea solului pentru însămânţat.
  • Limba de redactare: română
  • Secţiunea: ROMANITATE BALCANICĂ
  • Vezi publicația: Sud-Estul şi Contextul European: SECE
  • Editura: Institutul de Studii Sud-Est Europene
  • Loc publicare: Piatra Neamţ
  • Anul publicaţiei: 1998
  • Referinţă bibliografică pentru nr. revistă: IX; anul 1998; subtitlu: Buletin al Institutului de Studii Sud-Est Europene
  • Paginaţia: 85-97
  • Navigare în nr. revistă:  |<  <  11 / 17   >  >|