„Una dintre cele mai cuprinzătoare și mai interesante problematici ale folclorului românesc este aceea a obiceiurilor și a muzicii lor însoțitoare. Ea a început să mă intereseze Încă din perioada În care am luat cunoștință despre existența ei. În anul 1943, la cursul de folclor al profesorului Constantin Brăiloiu, în cadrul Conservatorului din București. Abordarea ei științifică și pe planuri complexe multidisciplinare a avut loc Începând cu anul 1948, în cadrul Institutului de Folclor din București. Investigațiile amplificându-se și fondul de informații îmbogățindu-se prin cercetări bibliografice și de teren, interesul a devenit pasiune științifică din care au rezultat studii și, în final, subieciul tezei de doctorat. Opțiunea pentru cântecele de seceriș ale poporului român se datorează și faptului că, pe alocuri. obiceiul este încă viu, ceea ce. pe lângă materialele de arhivă și bibliografie. constituie un izvor inestimabil pentru studiul interdisciplinar al fenomenului În toată complexitatea lui.”