"La noi în Dolj, în comuna Bârca, datorită entuziastului director de atunci al Căminului Cultural Bârca, Tiberică Greblă, exista deja în acest așezământ cultural, un cerc de artă naivă - primul din țară - în care „maestru" era nenea Ghiță Mitrăchiță, om al comunei. Un om deosebit, îți făcea plăcere să discuți cu el, să-l asculți și, chiar dacă-ți vorbea o zi întreagă, nu te săturai ascultându-l. Avea„ o mie" de întâmplări să-ți spună, care de care mai altfel și mai hazoase și-avea un fel al lui de a ți le spune. Nenea Ghiță avea pur și simplu harul povestitorului, cum de altfel a avut și harul „povestirilor" în culori. Tablourile sale mai ales cele cu scene istorice, erau adevărate ,,povestiri". Amintesc aici, bunii mei cititori, tabloul „Mihai și călăul", în care Domnul Țării Românești Mihai, cu brațele încrucișate, semeț, privea călăul căruia parcă-i spunea ceva, iar călăul, cu o față răvășită, ne arăta spaima de a-l avea în față pe marele Domn. Nenea Ghiță Mitrăchiță a fost unic. Pe lângă talentul său, era de admirat- și de ce nu de invidiat - pentru puterea sa de muncă, abnegația, dragostea, pentru ceea ce făcea." Gabriel Bratu