Volumul cuprinde teza de doctorat a autorului, o monografie care analizează evoluția sportului în România interbelică, a instituțiilor și organizațiilor sportive, cât și a legislației naționale și politicilor publice din sfera educației fizice. „În ultimele decenii, istoricii profesioniști au început să considere educația fizică și sportul demne a fi studiate ca oricare alte produse ale societății. S-au deschis treptat, în ciuda considerațiilor negative, noi căi de studiere, înțelegere și prezentare a trecutului. Istoria României interbelice poate fi studiată prin mijlocirea culturii fizice, înțeleasă ca produs social, purtând deci caracteristici ale lumii dintre cele două războaie mondiale și răspunzând la tendințele pozitive și negative ale acesteia. Locul culturii fizice în lumea de astăzi demonstrează că aceia care au considerat-o doar un produs hibrid al primului război mondial, sortit unei existențe efemere, s-au înșelat.” - Autorul