Publicația Oale / ulcele, realizată de Lila Passima (text și concept grafic), cu imagini din arhiva MȚR și fotografii de Marius Caraman, Ion Grigorescu și Lila Passima, redactată de Cosmin Manolache și pregătită pentru tipar de Claudia Pascu, a apărut la Editura Martor în 2015. Lucrarea reprezintă al treilea exercițiu vizual din seria de „exporimente” inițiată de Muzeul Țăranului Român începând cu 2009, continuând direcția deschisă de volumele Cusături / țesături și Dantele / broderii. Tema centrală este explorarea patrimoniului ceramic tradițional printr-o metodă de „arheologie subiectivă”, care combină memoria, poetica imaginii și analiza vizuală pentru a propune o nouă lectură a obiectului țărănesc.
Volumul este construit ca un eseu vizual organizat pe mai multe registre, în care imaginea documentară devine instrumentul principal de interpretare, sintetizând informații tehnice, istorice și etnografice despre olărie. Lucrarea urmărește să valorifice patrimoniul ceramic al MȚR prin asocierea obiectelor muzeale cu obiecte anonime, domestice, provenite din colecții private, pentru a genera un dialog între funcțiile, sensurile și memoriile lor. Textul problematizează muzeificarea rigidă a obiectului tradițional și propune, în spiritul lui Horia Bernea, un „spațiu activ” care reactivează potențialul expresiv al artefactului. Structura expozițională reconstituie, fragmentar și creativ, principiile muzeografice ale lui Alexandru Tzigara-Samurcaș, punând în scenă o varietate de forme ceramice – de la vase utilitare la piese decorative – provenite din centre de olărie diverse, dispărute sau consacrate, și ilustrând bogăția tipologică, cromatică și simbolică a meșteșugului. Instalațiile modulare, ritmurile compoziționale și dialogul dintre obiecte construiesc o narațiune vizuală despre cultura recipientului, despre relația dintre fragment și întreg, dintre monumental și intim, dintre tradiție și reinterpretare contemporană.
Lucrarea Oale / ulcele este importantă pentru că propune o schimbare de paradigmă în modul de prezentare și interpretare a patrimoniului ceramic tradițional, depășind limitele discursului muzeografic convențional. Ea oferă o perspectivă inovatoare asupra obiectului țărănesc, tratat nu doar ca relicvă istorică, ci ca agent cultural capabil să genereze sensuri noi prin recontextualizare vizuală. Publicația contribuie la recuperarea și valorizarea unor centre de olărie puțin cunoscute, la înțelegerea diversității tehnicilor și formelor ceramice și la consolidarea unei culturi vizuale a recipientului în spațiul muzeal românesc. În același timp, volumul funcționează ca un instrument de reflecție asupra muzeografiei însăși, punând în dialog tradiția fondatoare a lui Tzigara-Samurcaș cu viziunea poetică și conceptuală a lui Horia Bernea, și oferind un model de interpretare contemporană a patrimoniului.
