„Confesiuni” este o lucrare autobiografică a Sfântului Augustin, constând din 13 cărți scrise în latină între 397 și 400 d.Hr. Lucrarea conturează tinerețea păcătoasă a Sfântului Augustin și convertirea sa la creștinism. Confesiunile oferă o mulțime de informații despre viața de zi cu zi din Roma târzie, descrise din perspectiva unui om care provenea dintr-un mediu material bogat. Distracțiile obișnuite, educația școlară, relația cu familia și cu sexul propriu și cu sexul opus sunt descrise viu, deși predominant negativ. Prin folosirea consecventă a pronumelor personale „Eu” și „Tu” fiecare cititor este plasat în rolul protagonistului care se adresează zeului său. Prin urmare, există puține lucruri care sunt prea personale și, prin urmare, nu pot fi transferate. Lucrarea începe cu procesul de convertire al lui Augustin către credința creștină ( Cărțile 1-8) și spre final conține din ce în ce mai multe reflecții filozofice ( Cărțile 9-13), în special pe tema timpului (Cartea 11). Conflictul dintre maniheism și neoplatonism și creștinism, care se reflectă și în viața lui Augustin , poate fi înțeles pe baza Confesiunilor. Este una din primele autobiografii scrise în spațiul occidental și una dintre cele mai influente lucrări patristice și de filozofie creștină. Augustin de Hipona sau Aurelius Augustinus (345 – 430 p. Chr) a fost un filozof, teolog și episcop creștin. Este unul dintre cei mai influenți părinți ai Bisericii creștine latine. S-a ăscut la Thagaste, în nordul Africii. A studiat și apoi a predat la Cartagina, Roma și Milano. Atras o vreme de maniheism și de scepticism, în 386 s-a întors la creștinism, hotărâtoare în acest sens fiind influența episcopului Ambrozie din Milano, care l-a și botezat, în noaptea de Paști a anului 387. În 389 a revenit la Thagaste, unde a întemeiat o comunitate monahală, iar în 395 a fost numit episcop de Hippo, funcție pe care a păstrat-o până s-a stins din viață. Dintre numeroasele sale tratate teologice (și filozofice), cele mai cunoscute sunt „Confesiunile” și „Cetatea lui Dumnezeu”. Adaptând filozofia Antichității (îndeosebi tradiția platoniciană) la învățătura creștină, Augustin a creat el însuși un important sistem filozofic și a contribuit astfel decisiv la fundamentarea gândirii creștine medievale și moderne. Alte scrieri ale Sfântului Augustin: „De dialectica”, „Solilocvii”, „De magistro”, „De doctrina Christiana”, „De libero arbitrio”, „Despre îngeri și oameni”, „Despre adevărata religie”. Lucrarea de față este o copie a ediției lui Karl Hermann Bruder (1812 – 1829), teolog german.