Elogiul nebuniei sau cuvântare spre lauda prostiei (titlul orginal în latină: Encomium moriae sive declamatio in laudem stultitiae) este una din principalele lucrări ale umanistului neerlandez Erasmus din Rotterdam. Este o satiră la adresa teologiei scolastice, imoralității clerului și a curiei catolice, în același timp apologie a pasiunii exaltate ("nebuniei") a adevăratului creștin care-și dedică viața credinței. A fost scrisă în anul 1509 și tipărit pentru prima dată în 1511. Teza a fost scrisă în latină, fiind împărțită în 68 de articole în care zeița Nebuniei este personificată și își realizează propriul elogiu, prezentând de fapt prostia diferitelor profesii și categorii sociale. Este și o referire directă la gen în capitolul LX. A fost una din cele mai importante lucrării ale umanismului european și unul din catalizatorii Reformei protestante. Lucrarea a figurat în index-ul cărților interzise în perioda Contrareformei. Erasmus Desiderius din Rotterdam (1466 – 1536) a fost un teolog neerlandez și unul dintre cei mai importanți cărturari umaniști din perioada Renașterii și Reformei. Prin lucrările sale aduce o critică rigidității dogmelor religioase, a ignoranței, superstițiilor, practicilor imorale și structurilor autoritare ecleziastice, fiind considerat unul din precursorii Reformei, desi nu a aderat niciodată la Protestantism. Principalele sale lucrări au fost Laus Stultitiae" ("Elogiul nebuniei", 1509), Enchiridion militis christiani" ("Manualul combatantului creștin", 1503), De Ratione Studii", ("Despre rațiunea învățării", 1511), De Ratione Studii", ("Despre rațiunea învățării", 1511) și altele. A realizat și traducerea în limba latină a versiunii grecești a Noului Testament, traducere folosită și de Martin Luther în traducerea în germane a Bibliei. Lucrarea de față este o traducere în limba română după textul latin din volumul II din Colloquia familiaria, colecția Tauchnitz, Leipzig. 1893, întocmit după ediția din 1522 a lui Frobenius și revăzută de Erasmus. Redă doar textul în limba română. Traducerea și notele sunt realizate de filologul și traductorul român Ștefan Bezdechi (1886 - 1958) iar studiul introductiv de Constantin I. Botez