„Viața Agricolă” a fost o revistă bilunară interbelică editată de Societatea Agronomilor din România, apărută începând cu 1910 și ajunsă în 1924 la anul al XV‑lea de existență. Publicația funcționa ca organ profesional al corpului agronomic, având misiunea de a difuza cunoștințe științifice și tehnice, de a reflecta activitatea societății și de a crea un spațiu de dialog între specialiști, administrație și mediul rural. Într‑o perioadă în care agricultura românească se moderniza rapid, revista își propunea să sprijine formarea profesională, să promoveze metode moderne de cultură și creștere a animalelor și să ofere un cadru coerent pentru dezbaterea problemelor agricole ale epocii.
Structura revistei era specifică presei tehnice interbelice, cu articole de agronomie generală, studii aplicate privind culturile de câmp, viticultura și pomicultura, dar și cu o componentă consistentă dedicată zootehniei. În paginile ei apăreau analize despre ameliorarea raselor, nutriția animalelor, igiena și patologia speciilor domestice, organizarea fermelor zootehnice, precum și recomandări practice pentru crescători. Tematica era unitară prin orientarea spre modernizarea producției agricole și zootehnice: tehnologii de cultură, mecanizare, irigații, protecția plantelor, organizarea exploatațiilor, îmbunătățirea efectivelor și eficientizarea producției de lapte, carne și lână. Revista combina contribuții teoretice cu materiale aplicate, oferind soluții concrete pentru problemele întâlnite în teren și reflectând preocupările agronomiei și zootehniei românești într‑o perioadă de transformări profunde.
Importanța revistei „Viața Agricolă” derivă din rolul ei de instrument de profesionalizare și de consolidare a identității corpului agronomic și zootehnic într‑un moment în care agricultura era un sector strategic al economiei naționale. Publicația a contribuit la circulația ideilor moderne, la formarea unei culturi tehnice coerente și la conectarea specialiștilor din întreaga țară, devenind o platformă de referință pentru dezbaterea științifică și pentru orientarea practicilor agricole și zootehnice. Prin continuitatea ei și prin autoritatea instituțională a Societății Agronomilor, revista a avut un impact durabil asupra evoluției agronomiei și zootehniei românești din prima jumătate a secolului XX.
