„Restitutio Daciae” este o lucrare în trei volume ce are ca scop analiza proiectului politic de „unire” personală a celor trei state medievale românești realizată de domnitorul Mihai Viteazul între iunie și septembrie 1600. Primul volum analizează relațiile dintre Țara Românească, Moldova și Transilvania în perioada cuprinsă între bătălia de la Mohacs (1526) și venirea pe tronul Țării Românești a domnului Mihai Viteazul (1593). Al doilea volum analizează relațiile politice dintre cele trei state medievale după momentul Mihai Viteazul și până la luptele dintre Mihnea al III-lea cu otomanii (1659). Al treilea volum analizează personalitatea și domnia lui Mihai Viteazul, în special acțiunile sale care au dus la realizarea „unirii” politice cât și eforturilor diplomatice pentru recunoașterea acestui act politic.