Lucrarea de față este ediție franceză a operelor poetului roman Horațiu. Textul poemelor este redat în limba latină cu un studiu biografic și literar și note critice realizate de Frédéric Plessis (1851 - 1941) și Paul Antoine Augustin Lejay (1861 - 1920). Operele lui Horațiu sunt împărțite în ode, epode, satire și epistole. Quintus Horatius Flaccus (65 - 8 a. Chr) a fost unul din cei mai importanți poeți din epoca augustană, considerată și epoca de aur a literaturii romane. Horațiu s-a născut la Venusia din provincia Apulia, fiind fiul unui libert. Familia sa se mută la Roma, unde își începe studiile la școala de retorică a lui Orbilius. Continuă apoi studiile la Atena, ocupându-se în special de filosofie și poezie. În timpul războiului civil dintre partida republicanilor și cea a lui Marcus Antonius și Octavianus Augustus ia partea republicanilor. După război se întoarce însă la Roma beneficiind de o amnistie generală instituită de învingători. Primele sale versuri sunt remarcate de Vergiuliu, pe atunci poeta laureatus al Romei, care îl prezintă nobilului și influentului încurajator al artelor, Gaius Maecenas. După moartea lui Vergilius, Horațiu este cel care primește distincția de poeta laureatus. Creația lui Horațiu s-a păstrat aproape în întregime până în zilele noastre și este împărțită în trei perioade. Se remarcă prin concepția filosofică, spiritul ei larg, lirismul avântat, înclinația satirică, ironia fină, eleganța și concizia, varietatea de ritmuri a versurilor și valorificarea experienței umane și artistice în funcție de principiile morale.