„Așa cum subliniază și autorii, această lucrare vine în întâmpinarea celor care doresc să înțeleagă, atât noțiunile elementare care stau la baza măsurătorilor topografice, cât și tehnicilor de achiziție și prelucare a datelor topografice, scopul declarat al cărții fiind cel de a standardiza topografia și cartografia arheologică din România. Punctul de plecare al acestui demers, în aparență pedagogic, dar cu numeroase studii de caz care indică o activitate în teren îndelungată, îl constituie bogata experiența profesională acumulată în ultimii șase ani, perioadă marcată nu numai de măsurători topografice, dar și de descoperirea a numeroase situri arheologice care completează vizibil harta arheologică a Banatului.
Lucrarea este structurată riguros pe parcursul a cinci capitole distincte, împărțite la rândul lor în subcapitole. În cadrul acestora, sunt punctate noțiunile de bază ale topografiei, cartografiei, principiile de bază în măsurătorile topografice și tipurile. de aparate utilizate în cadrul acestor măsurători. Informații tehnice sunt împletite cu scurte incursiuni în istoricul problemei dezbătute în fiecare subcapitol, fapt care conferă o notă de interactivitate între subiectul tehnic, aparent „arid" și istorie. Definirea constantă a termenilor este o altă caracteristică a lucrării, fapt care asigură cititorului o mai bună înțelegere a subiectului.
Complementar acestor informații, noțiunile privind digitizările de hărți, georeferențierile și utilizarea programelor cu aplicații grafice contribuie major la formarea studentului în arheologie, făcând în permanență apel la tehnologia IT, deja familiară societății sec. XXI.
O atenție aparte este acordată bazelor de date în care autorii evită să intre pe tărâmul polemicilor sematice însă își expun punctul de vedere încercând să surprindă esența noțiunilor, pentrui a evita confuziile care duc la ambiguități. Întreaga lucrare este însoțită de o bogată ilustrație color care devine un instrument de vizualizare a informației din text, pregătind utilizatorul pentru aplicația practică din teren.
Cercetările arheologice desfășurate de Muzeul Banatului și Universitatea de Vest din Timișoara în ultimele două decenii se constituie într-un stadiu clar definit în istoria cercetării arheologice din Banat. Astfel, alături de cercetările arheologice internaționale de la Foeni, Uivar, Pecica, Cornești, Dudeștii Vechi, reprezentative pentru cercetarea sistematică, un moment definitoriu îl reprezintă imensul volum de muncă alocat de către autorii acestei lucrări în cercetarea arheologică de teren, bogăția informațiilor fiind completată de acribia și precizia cartării celor câteva sute de situri arheologice noi, într-o foarte mică măsură, prezentate și în această lucrare. În ambele tipuri de cercetare arheologică, un element determinant în realizarea acestora l-a constituit studentul, a cărui formare este nu numai o obligație profesională, dar și o necesitate impusă de volumul mare de cercetări arheologice preventive, ca urmare a amplelor lucrări de infrastructură rutieră și construcții edilitare.” (extras prefață Alexandru Szentmiklosi)
