Lucrarea de față prezintă o serie de modele conceptuale și practice de manageriere a patrimoniului arheologic național al fiecărui județ prin utilizarea unor metode de lucru interdisciplinare și a tehnologiilor moderne: topografie și cartografie arheologic, analiză GIS, teledetecție, scannere laser 3D, baze de date, diseminare web, etc. Este structurată pe opt capitole, ultimul capitol fiind dedicat unei bogate liste bibliografice. În primul capitol se prezintă motivația alegerii acestei teme de studiu și mai ales se răspunde la întrebarea de ce este nevoie de un sistem național de evidență a patrimoniului arheologic național. Capitolul al doilea, prezintă „ce aduce nou secolul XXI în metodologia de lucru a cercetării arheologice de teren”. În acest capitol este definită și prezentată interdisciplinaritatea precum și metodele moderne ale arheologiei de teren. Capitolul trei definește ce este un sistem integrat în arheologia de teren. Este structurat pe 7 subcapitole care analizează cercetarea arheologică de suprafață, prezintă importanța documentării cartografice în cercetarea de teren, prezintă importanța teledetecției (a imaginilor aeriene și a celor satelitare) în identificarea patrimoniului arheologic, metodele de achiziție a coordonatelor geografice, folosirea programului Global Mapper ca unealtă în cercetarea arheologică, prelucrarea, procesarea și diseminarea datelor topografice în GIS, folosirea uneltelor digitale în documentarea materialului arheologic. Ultimul subcapitol al capitolului trei prezintă un model de fișă de sit folosit în documentarea LMI Timiș. Capitolul al patrulea prezintă cum poți transforma „periegheza” în „arheologie de peisaj. Acest capitol curprinde trei subcapitole. În primul dintre acestea sunt definite noțiunile peisaj, arheologia peisajului, așezare sau cadru geografic. Cel de-al doilea prezintă datele cantitative și cele cantitative în arheologie. Ultimul prezintă tehnici și metode de prelucrare a acestor date: digitizarea și georeferențierea materialului cartografic, tehnici de conversie a datelor, metode de prelucrare a datelor geomorfologice, diagrame, histograme și analize calitative. Capitolul al cincilea își propune să răspundă la întrebarea de ce este importantă managerierea patrimoniului arheologic în GIS. În cele șase subcapitole sunt prezentate teme și concepte de managamente de proiect în arheologie, definirea patrimoniului arheologic, factorii alteranți ai patrimoniului arheologic, beneficiarii administrării electronice a patrimoniului arheologic, tehnnici de manageriere (evidență, evaluare, control și baze de date), soluții cartografice în managerierea patrimoniului arheologic (harta pasivă și harta interactivă). Capitolul al șaselea îți propune să răspundă la întrebarea dacă patrimoniul arheologic este un subansamblu al peisajului cultural. Împărțit în patru subcapitole prezintă concepte precum peisaj cultural, turism arheologic sau criteriile de clasare a siturilor arheologice în Lista Monumentelor Istorice în România sau Lista monumentelor UNESCO. De asemnea, prezintă concepte și principalii actori implicați în conservarea și protejarea patrimoniului arheologic precum și elemente din legislația europeană și românească cu privire la acest subiect. Nu în cele din urmă prezintă și modalități de educare a publicului în protejarea patirmoniului arheologic precum și finanțări europene în domeniul patrimoniului arheologic. Capitolul al șaptelea este dedicat concluziilor.