Volumul Bucovina istorică. Studii și documente reunește materiale elaborate și publicate de Vasile Schipor, începând cu 1993, în diverse periodice științifice din România: „Analele Bucovinei” (Rădăuți-București), „Codrul Cosminului”. Anuarul Universității „Ștefan cel Mare” din Suceava, Seria Istorie (Suceava), „Revista de istorie socială”, periodic al Institutului Român de Studii Strategice (Iași), „Buletinul Centrului, Muzeului și Arhivei Istorice a Evreilor din România”, periodic al Federației Comunităților Evreiești din România (București). Unele dintre ele au fost publicate mai întâi în câteva reviste literare și de cultură: „Bucovina literară”, „Scriptum” (Suceava), „Biblioteca” (București), „Septentrion”, organul de presă al Societății pentru Cultura și Literatura Română în Bucovina (Rădăuți). Câteva au văzut lumina tiparului în paginile de cultură și informare științifică ale unor periodice săptămânale și mensuale: „7 zile bucovinene” (Rădăuți), „Crai nou” (Suceava), „Dokumentation” (Frankfurt am Main), „The New America” (Cleveland - Ohio, SUA).
Materialele sunt organizate tematic și cronologic având ca scop oferirea de informații, modele dar și perspective noi de lectură și interpretarea pentru istoria Bucovinei. Lucrarea este structurată pe șase capitole. Primul capitol este structurat pe trei subcapitole și analizează activitatea Centrului de Studii Bucovina din Rădăuți. Capitolul al doilea cuprinde o selecție de studii și cercetări științifice ale autorului în care sund abordate subiecte precum aspecte istoriografice privind trecutul Bucovinei surprinse în surse folclorice, despre Ștefan cel Mare zugrăvit în foclorul bucovinean, despre cântecul liric în zona Rădăuților, despre cronicarul Ion Neculce, literatura populară și calentarul, prozatori bucovineni din perioada 1811-1918, despre cultivarea limbii române în calendarele românești din Bucovina din perioada 1809-1918, despre viața culturală în Bucovina istorică și despre tradiția studiilor monografice din Bucovina. Capitolul al treilea cuprinde o selecție de 6 studii despre familii și comunități din Bucovina. Studiile biografice prezintă informații despre familia Șeșan, maramureșeni implicați în viața culturală bucovineană, despre familiile Tomaschek, Cilievici și Totescu, trei familii înrudite, precum și despre familia Teodor M. Gherasim. Ultimele trei studii sunt dedicate comunităților romano-catolice, evanghelice de consfesiune „Augsburg” precum și de cult mozaic din Rădăuți. Capitolul al patrulea cuprinde zece studii despre personalități bucovinene, respectiv despre pictorul Eugen Maximovici (1857-1928), istoricul Filimon Rusu (1882-1957), scriitorul Partenie Masichievici (1887-1952), artistul și crititul de artă Eugen Pohonțu (1897-1992), artistul Rudolf Rybiczka (1911-1998), episcopul Gherasim Putneanul (1924-2004), istoricul și criticul literar Dimitrie Vatamaniuc (1950-2018), lingvistul, etnologul și istoricul literar Ion Popescu-Sireteanu (1934-2021), folcloristul Doina-Margareta Onica (născută în 1945) precum și scriitorul, folcloristul și publicistul Dumitru Covalciuc (1947-2017). Capitolul al cincilea analizează periodice bucovinene, mai exact periodice publicate în Câmpulung-Moldovenesc de la începutul secolului al XX-lea și până în perioda recentă, despre revista „Muguri”, apărută la Rădăuți, despre ziarul „Bucovina literară”, apărut pentru prima oară la Cernăuți, în iulie 1941, despre revista „Țara Fagilor” și despre presa din județul Suceava din perioada 1996-1999. În ultimul capitol sunt publicate documente bucovinene, datate între secolele XIX-XX, precum studiile cercetătorului austriac Franz Herbich (1821-1887), numerele 1,2 și 3 din anul 1935 ale reviste „Iconar” din Cernăuți, însemnările lui Samuil Ioneț, o cronică a vieții rădăuțene din 1954-1956, albumul Societăților studențești „Bucovina” și „Moldova” de la Cernăuăți realizat de Filon Lauric și cronicile parohiale din Bucovina. Ultimele trei subcapitole publică documente care zugrăvesc viața culturală bucovineană postdecembristă și până la începutul anilor 2000.
