Volumul „Memorie activă: omagiu lui Constantin Brăiloiu”, coordonat de Laurent Aubert, editat de Costin Moisil și tradus în limba română de Speranța Rădulescu, a fost publicat de Muzeul Național al Țăranului Român la Editura Martor în 2011. Lucrarea reprezintă ediția românească a volumului apărut inițial în 2009 la Muzeul de Etnografie din Geneva, în colecția „Tabou”, dedicată studiilor pluridisciplinare relevante pentru antropologia contemporană. Cartea omagiază personalitatea și contribuția fundamentală a etnomuzicologului român Constantin Brăiloiu, fiind publicată cu ocazia expoziției „L’air du temps”, organizată la 50 de ani de la dispariția sa. Tema centrală o constituie memoria muzicală — individuală, colectivă și instituțională — și transformările arhivării etnomuzicologice în contextul globalizării.
Volumul este organizat în două mari secțiuni. Prima parte, Moștenirea lui Brăiloiu, reunește contribuții semnate de specialiști europeni precum Speranța Rădulescu, Jean-Jacques Nattiez, Jacques Bouet, Victor A. Stoichiță, Laurent Aubert și Luc Charles-Dominique. Aceste studii analizează inovațiile teoretice ale lui Brăiloiu, rolul său în definirea etnomuzicologiei europene, conceptele sale despre creația colectivă, raportul dintre folclor și identitate, precum și impactul Arhivelor Internaționale de Muzică Populară (AIMP), fondate de el la Geneva în 1944. Partea include și un text brăiloiuan — Călătorie muzicală în Asturia (1952) — editat critic de Laurent Aubert. A doua parte, Arhivarea muzicii, abordează provocările contemporane ale documentării și conservării patrimoniului sonor, prin studii semnate de Maurice Mengel, Katharina Biegger, Béla Bartók, Pál Richter, Nicolae Teodoreanu și Patrik Vincent Dasen. Temele variază de la tranziția arhivelor către mediul digital, legislația folclorului muzical, până la studii de caz privind colecții etnografice și impactul tehnologiilor noi asupra arhivelor audio.
Cartea reprezintă o contribuție esențială la studiile de etnomuzicologie, antropologie muzicală și arhivistică sonoră, oferind atât o reevaluare critică a operei lui Constantin Brăiloiu, cât și o reflecție actuală asupra rolului memoriei și tehnologiei în conservarea patrimoniului muzical. Prin caracterul său interdisciplinar, volumul este relevant pentru cercetători, arhiviști, muzeografi, muzicologi, dar și pentru instituțiile care gestionează colecții sonore. Importanța lucrării constă în articularea unui dialog între tradiție și modernitate, între moștenirea brăiloiuană și noile paradigme ale globalizării culturale.
