Lucrarea „Regimentele grănicerești din Transilvania (1765–1851)” de Carol Göllner, publicată de Editura Militară în 1973, analizează detaliat viața economică, socială, și culturală a țăranilor grăniceri din Transilvania, precum și contribuțiile regimentelor grănicerești pe câmpurile de luptă europene. Printr-o cercetare amplă bazată pe documente și surse istorice din arhive din țară și străinătate, această carte oferă o imagine complexă a instituției grănicerilor, abordând atât aspectele luminoase, cât și limitele acesteia.
Structurată clar, cartea începe cu un Cuvânt înainte, oferind contextul și obiectivele lucrării. Primul capitol, Ținuturile grănicerești, explorează traiul țărănimii române, punând accent pe evoluția conștiinței naționale. Apoi, în Granița militară din Transilvania, se examinează speranțele și dezamăgirile legate de această instituție. Capitolul dedicat Înființării regimentelor grănicerești analizează organizarea acestora, însoțită de momente tensionate precum răzmerițele din anumite regiuni. În secțiunea despre Statutul grăniceresc, sunt detaliate drepturile, obligațiile și regulamentele care defineau viața grănicerilor. Viața economică și socială a regiunilor de graniță între 1764 și 1848 este discutată în capitolul Viața în ținuturile de graniță, care include aspecte precum agricultură, minerit și meșteșuguri. Un alt capitol central, Grănicerii români pe câmpurile de luptă ale Europei, descrie participarea acestora în diverse conflicte europene, inclusiv războaiele napoleoniene și elaborarea „Supplex libellus valachorum”. În Mișcările revoluționare din 1821 și 1848, lucrarea analizează implicarea regimentelor grănicerești în aceste evenimente istorice de mare amploare. Capitolul Școlile grănicerești aduce în prim-plan rolul educației, discutând literatura didactică și cadrele didactice, contribuind astfel la progresul cultural. Cartea se încheie cu analiza Desființării regimentelor grănicerești, oferind concluzii bine susținute despre impactul acestei instituții asupra comunităților românești. Lucrarea se încheie cu concluzii care care sintetizează și analizează aspectele prezentate de-a lungul cărții. Această structură tematică și logică ajută la înțelegerea nuanțată a rolului regimentelor grănicerești, oferind cititorilor o perspectivă completă asupra transformărilor sociale, economice și culturale din acea perioadă.
Această lucrare este fundamentală pentru înțelegerea impactului regimentelor grănicerești asupra comunităților românești și pentru evaluarea contribuției lor la istoria militară și socială. Folosind surse variate, inclusiv documente inedite și mărturii narative, Carol Göllner oferă o perspectivă unică asupra unei instituții esențiale în istoria Transilvaniei.
