Volumul „De-ale lui Păcală: snoave populare”, ediție îngrijită de Vasile Adăscăliței și Petru Ursache, apărut în 1964 în Colecția „Biblioteca pentru toți” la Editura pentru literatură din București, reprezintă o antologie esențială dedicată snoavei românești, alcătuită din dorința de a oferi publicului larg o selecție riguroasă de texte autentice. Editorii au urmărit să distingă snoava de alte forme narative populare, precum gluma sau istorioara, punând accent pe prezența satirei ca element definitoriu. Criteriul de selecție a fost dublu: valoarea folclorică și realizarea literar-artistică, iar textele au fost preluate din colecții consacrate, fără intervenții stilistice, păstrându-se vocabularul pitoresc și indicând sursa fiecărei snoave.
Structura volumului este organizată tematic, în funcție de tipologia personajelor și de domeniul social vizat. Astfel, snoavele sunt grupate în capitole precum: „Despre boieri”, „Despre chiaburi”, „Despre negustori și bogătași”, „Despre meșteri lacomi și răi”, „Despre funcționari vechi, mari și mici”, „Despre armata trecutului”, „Despre biserică și toți ai săi” și „Despre altele multe”. Fiecare capitol cuprinde texte în care umorul popular, ironia și spiritul critic se manifestă cu vervă, punând în lumină relațiile sociale, mentalitățile și comportamentele din lumea satului și din mediul urban. Personajul Păcală, emblematic pentru spiritul românesc, apare recurent ca exponent al istețimii țărănești, capabil să demonteze autoritatea și să provoace râsul prin replici memorabile și situații absurde.
Prin această antologie, editorii contribuie la consolidarea unui corpus literar popular accesibil, util atât cercetătorilor, cât și cititorilor pasionați de umorul românesc. Volumul devine un instrument de studiu, dar și o sursă de delectare, păstrând vie tradiția orală și spiritul critic al poporului român, într-o formă artistică plină de savoare și autenticitate.
