"Obiectivul fundamental al acestei culegeri de documente este umplerea unui gol imens existent în biografia Aidei Vrioni, o jurnalistă, scriitoare și militantă feministă, renumită în anii interbelici și total uitată după cel de-al Doilea Război Mondial, și salvarea manuscriselor ei,
unele inedite. […] Arhivele Naționale ale României au achiziționat în anul 1980 de la Viorica Maria Aida
Vrioni, fiica jurnalistei, documente referitoare la activități desfășurate de Aida Vrioni în cadrul asociațiilor feministe: Societatea Ortodoxă Națională a Femeilor Române, Consiliul Național al Femeilor Române, Casa Femeii, Uniunea Intelectuală Română, la conducerea „Revistei
Scriitoarelor și Scriitorilor Români", de asemenea manuscrisele operelor sale (romane, piese de
teatru, articole, memorii), fotografii. Acest fond include și corespondența purtată de Aida Vrioni cu membrii familiei, cu adeptele SONFR, ale Uniunii Intelectuale Române, cu scriitoare din România, Bulgaria, Cehoslovacia, Franța. Fondul Vrioni Aida conține 117 unități arhivistice,
create în anii 1890-1953. Documente, fotografii relevante pentru Aida Vrioni am identificat și am transcris în acest
volum și din fondul Societatea Ortodoxă Națională a Femeilor Române și fondul familial Cantacuzino, care se păstrează la Arhivele Naționale. În acest prim volum al culegerii de documente Din scrierile uitate ale Aidei Vrioni, am selectat și transcris scrisori, trimise sau primite de Aida Vrioni de la membrii familiei, de la
prieteni și colaboratori din țară: Alexandrina Cantacuzino, Margareta Miller-Verghy, Cecilia Cuțescu Storck, Constantin Miile, Camil Petrescu, Hortensia Papadat Bengescu, Ecaterina Săndulescu, N. I. Herescu, Alice Voinescu, Tudor Arghezi, Alice Gabrielescu, Coca Farago, dar și din Cehosovacia (Jindra Huskova), Bulgaria (Ljuba Kassarova), Franța (Blanche Duhamel).
În acest volum au fost integrate și diverse mărturii referitoare la Panait Istrati, Cornelia Emilian, Smaranda Gheorghiu (Smara), memoriile Aidei Vrioni din anii Primului Război Mondial (1916-1919), însemnări și scrisori din anii 1921, 1922, 1924, 1927, 1930, 1933-
1949. Partea cea mai voluminoasă a memoriilor jurnalistei conține jurnalul zilnic din perioada anilor 1949-1953 și a fost scrisă în cinci caiete dictando, având între 12 și 167 file, față-verso."