„Atlasul lingvistic român pe regiuni. Sinteză apare ca rezultat al sistematizării materialului dialectal din cele opt atlase lingvistice regionale românești, dintre care șapte din România și unul din Republica Moldova. Realizarea atlasului-sinteză răspunde dorinței exprimate de către autorii atlaselor lingvistice regionale, și nu numai de către aceștia, de a avea o lucrare unitară, care să ofere o imagine globală asupra dacoromânei actuale și să înlesnească totodată compararea cu materialul dialectal din atlasele anterioare, Weigand Linguistischer Atlas des dacorumanischen Sprachgebietes și Atlasul Lingvistic Român (ALR). (..)Nevoia hărților-sinteză este determinată, printre altele, de faptul că ceea ce, la nivel regional, poate apărea ca nepertinent (este cazul, de exemplu, al formelor unice în unele provincii) capătă semnificație la nivel național. În atlasul-sinteză formele/fenomenele dialectale, incluse în legenda hărții, sunt redate pe hartă prin simboluri. Fiecare hartă este însoțită de o listă de referință, care cuprinde informația - de ordin lexical, fonetic, morfologic etc. - din hărțile atlaselor regionale. Lista conține atât primul răspuns notat în anchete, cât și răspunsurile suplimentare… În atlasul-sinteză apar hărți lexicale (îndeosebi onomasiologice, dar și semasiologice), fonetice și morfologice. Rețeaua Atlasului lingvistic român pe regiuni. Sinteză este formată din 1203 localități, fiind de peste trei ori mai deasă decât rețeaua Atlasului lingvistic român. ”