Numeroase cercetări din ultimii douăzeci de ani au făcut posibilă constatarea că depozitele nu sunt interpretabile ca o ascundere de către comercianți a unor valori, ci ca ofrande închinate unor puteri considerate ca fiind de esență supranaturală. O dată cu acest nou mod de interpretare au ieșit Ia iveală deficiențele documentării acumulate și transmise a descoperirilor, dar și a multor publicații. De-abia prezentarea cât mai cuprinzătoare a depozitelor și valorificarea critică a istoricului descoperirilor furnizează acea bază temeinică pe care cercetarea își poate permite să clădească în continuare. Printr’o asemenea prezentare a depozitelor din epoca timpurie și mijlocie a bronzului din România, Tudor Soroceanu a pus o piatră de temelie, urmând a fi așezate și altele. Catalogul său este rezultatul unor cercetări de mai multe decenii în arhive, dar și în literatura de specialitate, oferind o cât mai mare cantitate de informații disponibile referitoare Ia depozite. Multe descoperiri au putut fi documetate din nou, atât prin fotografiere, cât și prin desenare, prilej de a mulțumi din inimă colegelor și colegilor din muzee. Unele semne de întrebare, cum ar fi de ex. cele legate de integralitatea sau de poziția locului de descoperire a fiecăruia dintre depozite nu vor putea fi îndepărtate, ceea ce este de la sine înțeles în cazul descoperirilor fortuite.