Cursul „Degradarea reliefului și a solului" se adresează studenților de la facultățile de geografie, specializările geografia fizică și geografia mediului înconjurător, precum și studenților de la agronomie și silvicultură care se pregătesc în domeniul conservării și ameliorării fondului funciar. Cunoașterea reliefului și solului prin prisma proceselor destructive specifice morfogenezei și pedogenezei actuale este importantă întrucât cei doi factori naturali, cu ansamblul de trăsături cantitative și calitative, condiționează potențialul patrimoniului funciar și influențează calitatea mediului înconjurător, repere care stau la baza proiectelor tehnice de conservare a pământului, de recuperare a terenurilor degradate, de organizare și amenajare a spațiului. Acest curs este structurat în două părți. În prima parte (,,Probleme generale"), după expunerea conceptelor (definirea termenului „degradări de teren", tipizarea și ierarhizarea proceselor de degradare a reliefului și a solului, integrarea proceslor de degradare în morfogeneza și pedogeneza actuale, în ansamblul mediului geografic), au fost tratate succint categoriile și tipurile de degradări de teren. Importanța cea mai mare a fost dată degradărilor cauzate de procesele geomorfologice, care, prin diversitate, dinamism și arie vastă de manifestare determină deprecierea însușirilor utilitare atât ale reliefului cât și ale solului. De aceea s-a impus abordarea aici a unor teme speciale ca „Integrarea proceselor de degradare a terenului în morfogeneză și în ansamblul mediului geografic" și „Versanții și degradările de teren". Acesta este contextul în care se operează cu o serie de noțiuni și idei menite înțelegerii cât mai aprofundate a mecanismelor de declanșare, dezvoltare și stingere, pe cale naturală sau prin intervenția omului, a proceselor morfogenetice destructive. Avea să se contureze astfel fondul terminologic specific: potențial natural de degradare, factori potențiali și factori declanșatori, factori favorizanți și factori restrictivi, risc și factori de risc, hazarde geomorfologice, echilibru dinamic, prag critic, dezechilibru, profil de echilibru, punct critic, nucleu de degradare, eroziune lentă (geologică) și eroziune accelerată (antropică) etc. Am socotit necesar ca în finalul părții generale să-și găsească locul o prezentare a punctelor de vedere ale geografiei modeme în legătură cu studiile și lucrurile destinate prevenirii și înlăturării degradărilor de teren. A doua parte a cursului (,,Degradările de teren din România") cuprinde problematica geografică a degradărilor de teren din țara noastră . Astfel, în analiza degradării reliefului și a solului pc unități naturale sunt avute în vedere următoarele chestiuni: cadrul natural (cu transformările antropice specifice) de apariție și evoluție a proceselor morfogenetice și pedogenetice cu rol negativ asupra terenurilor, procesele de degradare dominante și secundare care acționează într-un mediu determinat, cu relevarea aspectelor dinamice (intensitate, ritm, durată) și de distribuție geografică, implicațiile în peisaj și consecințele economice ale degradărilor de teren, măsurile de prevenire și corectare a proceselor cu risc ridicat, de conservare și ameliorare a fondului funciar, de refacerea amenajărilor afectate. În elaborarea cursului de față ne-am bucurat de îndrumarea științifică a prof. univ. dr. Valeria Velcea și prof. univ. dr. Dan Bălteanu, membru corespondent al Academiei Române, cărora le exprimăm întreaga gratitudine. (Autorul)
